Noul număr JSRI – vol. 20 nr. 59, vara 2021
Prezentare realizată de Marius Florea
A apărut noul număr al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies: volumul 20, numărul 59, vara 2021, dedicat experiențelor lui homo religiosus.
Primul articol, semnat de Sandu Frunză, vorbește despre rolul pe care meditația îl poate avea în prezent în căutarea tot mai populară a autenticității și echilibrului de către omul occidental. Se pleacă de la fascinația lui Eliade pentru cultura indiană, care îi oferă avantajul de a scăpa de perspectiva eurocentrică, dar trecerea în revistă tehnicilor tradiției creștin ortodoxe prin amintirea lui Dumitru Stăniloae sau a unor tehnici moderne reprezentate de terapeuți precum Christophe André oferă o deschidere mai mare a perspectivelor. Astfel, meditația ajunge să se îngrijească și de corporalitate și dragoste, dar și de interioritate și pura contemplare, fiind un proces unificator într-o lume fragmentată de digitalizare.
Elvira Groza și Adrian Groza analizează experiența limitei din perspectiva întâlnirii între sacru și profan așa cum apare ea în opera lui Eliade. Această experiență a relevației este una ireductibilă la structura ontologică omenească, care coincide cu atingerea paradoxală a limitei, care se poate manifesta prin experiențe religioase sau existențiale, dar și prin alte mijloace așa cum arată filosofia contemporană, anume suveranitatea la Georges Bataille sau dorința la Renaud Barbaras.
Tot între sacru și profan activează mitul, care este subiectul de discuție în articolul semnat de Agnieszka Turoń-Kowalska ce încearcă să facă o paralelă între două teorii similare care iau naștere în paralel, cea a lui Mircea Eliade și a lui Leszek Kołakowski. Aceștia au o viziune similară asupra mitului care este după ei felul ființei umane de a explica existența lumii și locul omului în cadrul acesteia, fiind totodată un adăpost împotriva fricii și incertitudinii. Deși ambii autori consideră că mitul se plasează la tensiunea dintre sacru și profan, interpretările concluziilor la care aceștia ajung pot fi diferite.
Un articol care urmărește o altă parte a operei lui Eliade este cel al lui Lucian-Vasile Szabo, care se interesează de nuvelele și romanele de ficțiune speculativă pe care acestea le-a publicat pentru a defini omul post-istoric. La confluența dintre literatura fantastică și științifico-fantastică, operele acestuia sunt și reinterpretări ale narațiunilor populare și mitice. Acestu lucru face ca Eliade să fie un precursor al postmodernismului literar prin felul postuman de a formula meditația asupra condiției umane.
Un alt studiu în paralel este cel întreprins de Eun Young Hwang care vizează moralitatea și religia în operele lui Charles Taylor și Mircea Eliade, cu accentul pe metoda fenomenologică a celor doi de a vedea sensibilitatea față de sacru legată strâns de întregul orizont al experienței umane. Viața cotidiană poate fi intercalată de activități de însemnătate religioasă și nu numai, care să facă posibilă suprapunerea sacrului și profanului.
Aurel Pavel și Dan Țăreanu descoperă argumente în favoarea ipotezei că milenarismul din lumea creștină nu a fost doar un fenomen al secolelor III-IV cu o revigorare în primele decenii ale secolului al XVI-lea, ci că există o continuitate a acestor concepții care îmbină diverse interpretări și viziuni eshatologice.
Iulia Grad folosește legăturile pe care Eliade le trasează între narațiuni și sacralitate pentru a analiza o nouă tendință în publicitate care pare să ia o „turnură literară” și să se concentreze pe furnizarea unor povești încărcate de semnificații. Această nouă structură narativă care apare în media vine să acopere nevoia omului contemporan de sens și de realitate, ca răspuns la condiția postmodernă în care se află, Tricia Sheffield vorbind chiar de o dimensiune religioasă a publicității.
Krystian Pawlaczyk aduce în discuție noțiunea de timp linear discutată de Mircea Eliade și Karl Löwith, ambii fiind de părere că această linie temporală originează în iudaism și este popularizată mai departe prin creștinism. Comparând această doctrină cu schemele primordiale arhaice care considerau timpul ca fiind ciclic, putem să vedem clar amprenta culturală pe care o lasă gândirea iudeo-creștină asupra noastră, și chiar să diagnosticăm criza spirituală prin care trec societățile vestice, manifestată prin nihilismul existențial și totalitarismele secolului trecut.
Ultimul articol din acest număr tratează un subiect cu mari implicații contemporane, anume „religia populară” (en. folk religion) ca termen nerecunoscut în mod oficial în Federația Rusă, cu toate că din punct de vedere etnic avem acolo de a face cu o diversitate mare. Anton Salmin susține că fără recunoașterea religiei populare, care este un factor la fel de important în coagularea comunităților ca și religiile organizate, etnografia rusească nu poate să avanseze.
Numărul se încheie cu recenzia lui Mircea Diaconu a cărții Contribuții la filosofia Renașterii; Itinerar italian de Mircea Eliade. Cartea este reeditarea în 2021 a tezei de licență a lui Eliade, editată de Oana Camelia Șerban, profesor asistent la Facultatea de Filosofie din București. Perspectiva lui Eliade din această primă lucrare științifică este una generală care încearcă în principal să arate schimbarea de paradigmă din Renaștere de la viziunea teocentrică medievală la cea a criterionului antropocentric, omul ca măsură a tuturor lucrurilor.
20 years of JSRI – with Michael S. Jones
This year we celebrate 20 years of continuous publication of our Journal for the Study of Religions and Ideologies. We have invited our collaborators to answer a few questions about the role our journal played in their professional careers. Today, we are very grateful to share with you the thoughts and answers of Michael S. Jones, who is currently a Professor of Philosophy and Theology at Liberty University.
Photo from Liberty University
What has JSRI meant for your professional and personal development over the past 20 years?
My involvement with JSRI has had a huge impact on my personal and professional development. While I was yet a student it offered to me both an outlet for my research and an opportunity to grow as a writer through collaborating in the editorial process. I got to know the faculty and students of Babes-Bolyai University during two years that I spent at UBB thanks to a Fulbright Grant. The years were 2000 to 2002. During this time JSRI was founded and I was invited to join the editorial staff. I have served in that capacity ever since, sometimes doing more and sometimes doing less, but always excited to see the new issues as they appear. In 2002 I moved back to America, but I’ve visited Cluj half a dozen times since then and I’ve always received a warm welcome from the great people at JSRI.
In 2002 JSRI published my article, In Defense of Reason in Religion (vol. 1 no. 1, spring 2002, pp. 123-34). Subsequently JSRI has published two additional articles that I authored or co-authored: Culture as Religion and Religion as Culture in the Philosophy of Lucian Blaga (vol. 5 no. 15, winter 2006, pp. 66-87) and “Christianity, Epistemic Peer Disagreement, and the Abortion Debate,” co-authored with John Molinari (vol. 17:49, Spring 2018, pp. 32-45).
JSRI has also graciously published three of my book reviews, Religion in Eastern Europe (vol. 2 no. 6, winter 2003), Carl E. Braaten, No Other Gospel! Christianity among the World’s Religions (vol. 3 no. 9, Winter 2004, pp. 162-167), and Steven B. Cowan and James S. Spiegel, The Love of Wisdom: A Christian Introduction to Philosophy (vol. 10 no. 28, Spring 2011, pp. 199-2030). In 2008 I was surprised and greatly honored to receive the 4th bi-annual award for participation in the area of philosophy of religion. This is an honor that I do not deserve but for which I am very grateful.
What is the JSRI article that you most often recommend to your collaborators, and what motivates you to do so?
I think my most read contribution to JSRI is probably my review of Cowan and Spiegel’s book The Love of Wisdom: A Christian Introduction to Philosophy. My review was published very shortly after the book came on the market. The book has gone on to be a bit success and has been adopted for introductory philosophy courses at many colleges and universities. As a result, many people have read my little review. I do not actively recommend this piece to people, but they seem to be finding it on their own.
The article that I personally most recommend may be my article on Lucian Blaga. From time to time someone contacts me who is seeking information on Blaga. Since little is available on Blaga in English, it is very beneficial for me to have this article to recommend. It is very helpful that it is available free on the internet.
If you have a personal memory related to the journal please share it with us.
I recall with fondness the occasion when an esteemed colleague of mine, Dr. Ken Cleaver, received an award from JSRI recognizing his work. He recorded a short video expressing his appreciation for JSRI that was played at a meeting of JSRI workers and supporters. Seeing this kind of collaboration between my friends in America and my friends in Romania gave me a very warm feeling.
What do you convey to the journal’s readers on this anniversary?
Please keep reading, thinking, dialoguing, researching, writing, and sending your scholarship to JSRI. The work that you do contributes to the growth of knowledge and understanding around the world. Your work is important, and you are having a global impact!
What advice would you give to a young author who wants to publish in this journal?
I would encourage any aspiring JSRI author that the effort needed to publish with JSRI is well worth it. JSRI is a respected, peer-reviewed journal, and having an article published in JSRI is an accomplishment of which you will be proud. I would also advise aspiring authors to read the submission requirements on the JSRI web page and follow them closely. Make sure that your article is conversant with the leading sources on your topic. Make sure that all of your sources are correctly cited. And if English isn’t your first language, it is a good idea to ask an English speaker to proofread your article for you. Preparing an article for publication in JSRI takes a lot of work, but it will definitely be worth it in the end.
A apărut numărul 58 din revista JSRI
Ne bucurăm să vă anunțăm apariția numărului 58, volumul 20 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies.
Anula acesta revista JSRI sărbătorește 20 de ani de publicare constantă. Cu această ocazie, prezentul număr se lansează pe o variantă înnoită a site-ului revistei.
Studiul interdisciplinar al religiilor s-a aflat mereu în centrul articolelor și studiilor JSRI. În acest prim număr din 2021 puteți citi texte care analizează elemente din tradițiile iudaice, catolice, ortodoxe, protestante și islamice, ca și texte care propun abordări comparative sau centrate pe diverse aspecte metodologice. Autorii din acest număr sunt cercetători și profesori la universități din Israel, Brazilia, Polonia, Federația Rusă, Ucraina, Norvegia, Philippine, Turcia și România.
Revista se deschide cu un text al lui Moshe Idel despre metodologia din studiile religioase, pornind de la exemplul lucrărilor lui Ioan Petru Culianu.
În continuare, Abraham Ofir Shemesh abordează o fațetă inedită a raportului dintre știință și religie, respectiv ipoteza “șoarecelui evolutionist” și ocurențele acestuia de la literature rabinică medievală și până la cea contemporană.
Fundamentele simbolice și mitologice din campania politică a președintelui Braziliei reprezintă subiectul articolului semnat de o echipă de cercetători de la Universitatea Federală din Parana. Studiul acestora își propune să contribuie la literatura științifică focalizată pe brandurile politice și arată că “o narațiune construită simultan pe un outsider mitic/eroic a favorizat candidatul în contextual polarizării politice”.
O abordare comparativă a activităților religioase caritabile din Ungaria și Polonia propune articolul lui Tadeusz Kamiński. El demonstrează că nici orientarea politică, nici nivelul religiozității din societate nu influențează negativ aceste activități din sfera serviciilor sociale.
Michal Oleksowicz și Piotr Roszak descriu faptul pluralității drept valoare epistemică, evidențiind explicațiile teologice în cadrul dezbaterii dintre știință și religie. Un demers inedit de combinare a analizelor religioase și de factură economică este avansat de Willard Enrique R. Macaraan în textul său “Pope Francis and his call for a new economic model: The anthropological criterion”. Lucrarea sa discută acest nou model economic, punând accent pe centralitatea criteriului antropologic.
Georgios Trantas încearcă să aducă o perspectivă novatoare asupra discuțiilor legate de europenizare folosind perspectiva esteticii religio-culturale. Mai precis, analizele sale demonstrează că “este posibilă o identitate europeană hibridă și colectivă, care poate fi cultivată în interiorul contextului peisajului religios intra-european”.
Anna Viktorovna Tonkovidova și Pavel Evgenyevich Boyko propun o dialectică asociată conceptului de “sobornost”, pe care îl explorează în lucrările lui Bulgakov și Florensky. Fundamentele filosofice ale concepției lui Berdiaev fac obiectul articolului lui Hanna Yemelianenko și Serhii Shevchenko. În opinia autorilor, specificul existențialismului creștin tipic pentru autorul rus constă “în stabilirea unei comensurabilități speciale între om și Dumnezeu și în teza care afirmă ‘umanitatea eternă’ a lui Dumnezeu”.
Vasile Hațegan analizează într-o manieră interdisciplinară două forme ale practicii consilierii: consilierea filosofică și cea spirituală. Textul său pledează pentru adoptarea acestor forme de consigliere pe o scară cât mai largă.
Humberto Ortega-Villaseñor își fixează orizontul cercetării sale “dincolo de raționalizarea weberiană” – explorând spațiile culturale și concepțiile religioase care scapă perspectivei raționalizatoare propusă în context occidental.
Relația dintre ideologia fundamentalistă islamică și diversele variante de propagandă online sunt explorate de către Aldona Maria Piwko. Pornind de la analiza mai multor surse specifice, autoarea își propune să evidențieze limitele acestei ideologii.
O abordare la intersecția studiilor de gen, analizei politice și studiilor religioase propune articolul lui Nuray Karaman despre statutul femeilor în Turcia contemporană. Studiul său explică „importanța analizei identităților intersectate pentru a înțelege mai bine relațiile de gen și statutul femeilor în Turcia, prin reflectarea asupra influențelor contextuale prezente asupra genului, politicii și religiei”.
Numărul se încheie cu recenziile a doi tineri cercetători clujeani, Iuliu-Marius Morariu și Grigore-Toma Someșan, care semnalează apariții recente din domeniul spiritualității și imaginarului religios.
foto – Adrian Curiel pe Unsplash
New topics for JSRI – 2021
During 2021, the Journal for the Study of Religions and Ideologies is looking forward to receiving articles and book reviews on the following topics:
- Religious Experience and Homo Religiosus. The Writings of Mircea Eliade (deadline: March 1st, 2021)
- Advertising and Religion. Theoretical and Hermeneutical Perspectives (deadline: July 1st, 2021)
- Contemporary Perspectives on Religion & Music (deadline: December 1st, 2021)
Prospective authors are kindly asked to submit their contributions either via the online submission system, or as attached documents to the email address s_c_i_r_i at yahoo dot com
Numărul 51 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies
Avem bucuria să vă semnalăm apariția numărului 51, vol. 17 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies.
Numărul se deschide cu textul Korinnei Zamfir, care discută despre fundamentalismul religios și violența împotriva femeilor, în contextul escaladării discursurilor radicale care preiau și deformează pasaje biblice pentru a justifica perpetuarea stereotipurilor de gen și viziunea negativă la adresa femeilor.
Articolul lui Ioan Moga analizează documentele ortodoxe apărute după Conciliul din Creta (2016) și propune un start nou pentru dialogul religios ortodox-catolic, care să pornească de la câteva premise: o reconsiderare a strategiilor politico-religioase, o accentuare a relevanței spirituale, ca și luarea în considerare a diverselor eforturi punctuale de dialog între cele două biserici.
Rolul Bisericii Ortodoxe din Serbia la consolidarea proiectului național contemporan reprezintă tema urmărită de Vladan Jovanović. Pornind de la analiza unor date cantitative din surse primare, autorul decelează trei etape ale acestui proces (anii 1980-prezent), la capătul căruia biserica rămâne factorul central de coagulare a identității naționale.
Regina Mukhametzyanova-Duggal analizează gradul de instituționalizare și eficacitatea politicilor de stat rusești în sfera religioasă, folosind o grilă proprie. Concluzia acesteia este că, deși există un cadru instituțional care permite libertatea diverselor culte religioase, în practică sunt identificate numeroase disfuncționalități, la nivelul sistemului administrativ (federal și regional), ceea ce duce la răspunsuri ineficiente la adresa creșterii tensiunilor interconfesionale.
Obiectivul articolului lui Regletto Aldrich Imbong este să explice rezistența comunității Moro din Philippine prin intermediul unei critici a neoliberalismului. Autorul încearcă să iasă din paradigma investigării acțiunilor comunității Moro în cheie strict religioasă (musulmană) și să confere o interpretare politică, ceea ce ar avea implicații importante pentru procesul de pace din regiune.
Următoarele două articole explorează intersecțiile dintre religie și mass-media în analiza a două fenomene recente. Primul, semnat de Hanna Orsolya Vincze, studiază referințele religioase la nivelul știrilor online și comentariilor utilizatorilor despre criza refugiaților, de pe surse mediatice românești și maghiare. „Religia generică”, „religia vizibilă”, „religia ca diferență” și „amenințările religioase” sunt câteva dintre categoriile emergente din analiza de discurs realizată de autoare, pe care le pune în relație cu discursurile politice și cu contextul general al sferei publice europene.
Cel de-al doilea articol, aparținând Rodicăi Melinda Sutu, are drept obiectiv decelarea reprezentărilor mediatice ale Bisericii Ortodoxe din România, în proximitatea incendiului tragic izbucnit în clubul „Colectiv”. Autoarea a derulat o analiză calitativă a emisiunilor derulate pe principalele posturi de televiziune naționale, care au prezentat protestele populare de după accident.
Marianna Ruah-Midbar Shapiro realizează o trecere în revistă a motivului „creării realității” în cultura spirituală contemporană, oprindu-se la trei dimensiuni ale acestuia: magic, secularizat și metafizic. Autoarea constată o împletire a discursului secular cu cel spiritual/magic, pe care o interpretează în cheie postmodernă. O altă temă explorată în text este cea a implicațiilor teologice, etice și culturale.
Compararea practicilor ascetice, ale renunțării, din iudaism și hinduism este tema abordată de Amir Mashiach în textul „The Jewish Nazirite and the Hindu Sanyasin: Challenge, Sociology, and Theology”. Comparația este articulată la nivelul motivelor pentru renunțare, al scopurilor urmărite, al modurilor de a urmări acel scop, și al atitudinii comunităților față de ascet.
Textul semnat de Dmytro Shevchuk și Kateryna Shevchuk oferă o perspectivă asupra influenței teologiei politice și mesianismului în politica modernă, în condițiile societății secularizate.
Sandu Frunză explorează concepția lui Emmy van Deurzen în articolul „Philosophy, Spirituality, Therapy”. Premisa autorului este că Emmy van Deurzen este una dintre cele mai originale voci care reinstaurează importanța filosofiei și a dialogului terapeutic filosofic pentru omul contemporan.
În secțiunea „Reviews” a revistei sunt propuse două incursiuni în operele recente ale unor autori contemporani. Vasile Cătălin Bobb realizează o lectură hermeneutică a cărții profesorului Istvan V. Kiraly, Existence(s). Short Deep Forage Chapters, iar Iuliu-Marius Morariu descrie perspectiva teologică asupra dezvoltării personale din lucrarea Israel. Întoarcerea acasă semnată de Ioan Chirilă.
Sperăm că lectura textelor din acest număr să fie un prilej de inspirație. Vă invităm să citiți textele și să le recomandați tuturor celor care sunt interesați de aceste teme.
Prezentare de Mihaela Frunza
Conferință SCIRI și lansare JSRI
Masteratul de Publicitate, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, împreună cu SCIRI și Centrul de Filosofie Aplicată vă invită la o discuție prilejuită de un dublu eveniment. În prima parte a serii, Pr. Prof. Dr. Ioan Chirilă va susține o conferință, cu titlul: „Conceptul de unitate la Noica, Țuțea și Ionesco”. În cea de-a doua parte editorii și autorii revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies vor lansa numărul 51 al revistei.
Evenimentul va avea loc miercuri, 7 noiembrie, cu începere de la ora 19.00 în sala IV/I, la sediul FSPAC (str. Traian Moșoiu nr. 71). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Numărul 50 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies
Numărul 50 (volumul 17, vara 2018) al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies este disponibil pe site. Invităm cititorii revistei să se bucure împreună cu noi la apariția numărului 50, respectiv să citească și să distribuie articolele din acest număr.
Primul text aparține profesorului Erdoğan Yıldırım, de la Middle East Technical University (Ankara, Turcia) care propune o adaptare a perspectivei hegeliene de tematizare a problemei cunoașterii, care încorporează demersul lui Heidegger și Aristotel.
Articolul lui Ioan Biriș (Universitatea de Vest, Timișoara) dorește să demonstreze inexistența unei inconsistențe logico-formale la nivelul Sfintei Treimi din creștinism: „Totalitatea lui Dumnezeu nu este o generalizare în spiritul abstractizării aristoteliene, ci o particularitate, o ‘personalizare’ care nu anulează individualul, ci îl evidențiază prin instanțiere”.
Doi cercetători de la Universitatea Gothenburg, Clemens Cavallin și Åke Sander discută situația studiilor religioase din India, pornind de la un studiu de caz aplicat Universității Banaras Hindu. Scopul acestora este de a oferi o alternativă pentru dezvoltarea studiilor religioase în această țară, care să pornească de la valorile umane universale, ancorate în tradițiile locale.
În articolul său „On Horizontal Transcendence„, profesorul Veress Karoly abordează aspectele hermeneutice ale Reformei protestante, precum și trei procese tipice ale fenomenului modernizării.
Noda Mozes explorează schimbarea de paradigmă produsă la nivelul Bisericii Catolice după Conciliul Vatican II, în termenii recunoașterii libertății religioase. Autorul argumentează că, deși declarația „Dignitatis humanae” este considerată ca o declarație de separare între biserică și stat, la o lectură mai atentă aceasta poate fi citită ca un nou model de colaborare între acestea.
Problema relației dintre religios și secular este abordată și de textul semnat de Keqian Xu și Guoming Wang, de la Universitatea Nanjing (Nanjing, China). Aceștia discută confucianismul, atât din perspectiva religiozității cât și a rolului său pe care îl are în construirea ideologiei seculare.
Echipa de cercetători coordonată de Ioan Chirilă propune o temă transversală de-a lungul istoriei creștinismului: formele prin care lumina divină se manifestă și este accesibilă persoanelor umane (lumină, icoană, vitraliu, iluminare).
Diana Cotrău și Alexandra Cotoc aduc în discuție un studiu de caz al fenomenului Colectiv, utilizând instrumentele analizei critice a discursului și ale studiilor religioase. Interesul lor se îndreaptă asupra strategiilor comunicării interpersonale online, în măsura în care acestea facilitează solidaritatea civică pe rețelele de socializare, în cazul incidentelor locale, cu o acoperire locală și internațională.
Numărul 50 se încheie cu două articole din rubrica „Thinkers of Today” (Gânditori contemporani), rubrică destinată recunoașteri contribuției unor intelectuali reprezentativi pentru studiile religioase și filosofia contemporană, care au sprijinit revista Journal for Study of Religions and Ideologies. Este vorba pe de o parte despre Ioan Biriș, ale cărui rezultate sunt prezentate de Florea Lucaci; și despre Aurel Codoban, a cărui contribuție la reconceptualizarea corporalității este analizată de Sandu Frunză.
(prezentare de Mihaela Frunză)
2% pentru programele Asociației SACRI
Dragi prieteni ai SCIRI,
Dacă doriți să sprijiniți în continuare programele Asociației SACRI (Seminarul SCIRI, Revista Journal for the Study of Religions and Ideologies și Clubul de Filosofie cu copiii) puteți să o faceți trimițând administrației fiscale de care aparțineți Declarația 230. Prin aceasta, redirecționați 2% din impozitele dumneavoastră către programele asociației.
Puteți folosi pentru aceasta modelul de declarație de la link-ul de mai jos, pre-completat cu datele asociației (prima filă, dacă aveți doar venituri provenite din salarii sau din pensii). Instrucțiunile sunt pe pagina 3 din fișier.
Vă mulțumim pentru susținere!
A apărut noul număr al revistei JSRI
Numărul 49 (volumul 17, primăvara 2018) al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies este disponibil din data de 25 februarie pe site. Invităm cititorii revistei să citească și să distribuie articolele din acest număr.
Revista se deschide cu articolul lui Marianna Ruah-Midbar Shapiro, Abracadabra! Postmodern Therapeutic Methods: Language as a Neo-Magical Tool, care explorează ideea provocatoare a terapeuticilor postmoderne, în contextul medicinii complementare și alternative.
Abraham Ofir Shemesh vorbește despre practicile medicale ale lui Maimonide în relație cu creștinii în The Physician vs. the Halakhic Man: Theory and Practice in Maimonides’s Attitude towards Treating Gentiles în timp ce Amir Mashiach analizează valoarea religioasă a muncii pornind de la studiul de caz al lui Rabbi Chaim Hirschensohn.
Problema moralității avortului este rediscutată de Michael Jones și John B. Molinari Jr., din perspectiva dezacordurilor din comunităților de experți.
O echipă de cercetători aflați sub coordonarea lui Forouzan Akrami își propun să aducă împreună principiile bioeticii, respectiv politicile din domeniul sănătății publice în contextul valorilor religioase islamice.
Teodor Nedelea și Jean Nedelea explorează relația dintre democrație și miturile politice în cazul Papei Benedict al XVI-lea.
Obediah Dodo analizează conflictele dintre religia Shona din Zimbabwe și creștinismul penticostal, din perspectiva teoriilor dominației sociale și ale conflictului între civilizații. Konstantin Kachan trece în revistă evoluția radicalismului islamic din ultimele două secole.
Un fenomen explorat în literatură, vampirismul, este abordat din perspectiva studiilor religioase interdisciplinare de către doi cercetători din Taiwan, Max Chia-Hung Lin și Paul Juinn Bing Tan.
Problema brandului politic și a comunicării simbolice sunt puse în relație cu construcția imaginii publice în articolul semnat de Iulia Medveschi și Sandu Frunză.
Numărul 49 al revistei se încheie cu două recenzii, semnate de Iuliu-Marius Morariu și Claudia Chiorean.
A apărut numărul 48 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies
Vă invităm să lecturați articolele din numărul 48 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies, disponibile pe site-ul revistei.
Revista se deschide cu articolul semnat de Ioan Chirilă, Stelian Pașca-Tușa, Elena Onețiu, o perspectivă actuală despre istoria lui Melchizedek în tradiția rabinică și creștină. Ramona Simuț discută poziția lui Edward Schillebeeckx despre înviere în perspectivă contemporană. Valeriu Frunzaru și Elena Monica Frunzaru analizează perspectiva sociologică și cea creștină despre materialism într-o abordare comparativă.
Analiza de discurs fundamentează două din articolele revistei. Pe de o parte, Roxana Patraș, Camelia Grădinaru și Sorina Postolea investighează comentariile online ale utilizatorilor pornind de la o serie de articole despre cazul incendiului de la clubul „Colectiv”. Pe de altă parte, un grup de cercetători din Malaezia cordonat de Azweed Mohamad conduc o analiză a cazurilor de apostazie înregistrate în regiune.
Comunicarea politică reprezintă obiectul analizei Aurei-Elena Schussler, într-un text despre mitul ciberspațiului și limitele netocrației. Dimensiunea simbolică a responsabilității în comunicarea organizațională este tema articolului semnat de Iulia Grad.
Andrés Francisco Dapuez propune un excurs asupra fundamentelor teologice și filosofice ale developmentalismului. Secțiunea articolelor se încheie cu încercarea de a oferi o soluție crizei identitare europene din perspectiva dezvoltării personale și a visului american, oferită de Sandu Frunză.
Numărul 48 conține de asemenea trei recenzii ale unor apariții editoriale. Ramona Hosu analizează un volum al lui Ioan Chirilă; Teodora Groza și Elvira Groza semnalează apariția lucrării de debut a lui Mihnea Stoica despre populismul european; iar Iuliu-Marius Morariu trece în revistă o apariție recentă a editurii Eikon despre etica gîndirii religioase a lui Dumitru Stăniloae.
Vă invităm să citiți aceste texte și să le recomandați tuturor celor interesați de abordările religioase interdisciplinare.
Seminarul de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor si Ideologiilor 