Seminarul de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor si Ideologiilor


Numărul 50 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies

Numărul 50 (volumul 17, vara 2018) al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies este disponibil pe site. Invităm cititorii revistei să se bucure împreună cu noi la apariția numărului 50, respectiv să citească și să distribuie articolele din acest număr.

Primul text aparține profesorului Erdoğan Yıldırım, de la Middle East Technical University (Ankara, Turcia) care propune o adaptare a perspectivei hegeliene de tematizare a problemei cunoașterii, care încorporează demersul lui Heidegger și Aristotel.

Articolul lui Ioan Biriș (Universitatea de Vest, Timișoara) dorește să demonstreze inexistența unei inconsistențe logico-formale la nivelul Sfintei Treimi din creștinism: „Totalitatea lui Dumnezeu nu este o generalizare în spiritul abstractizării aristoteliene, ci o particularitate, o ‘personalizare’ care nu anulează individualul, ci îl evidențiază prin instanțiere”.

Doi cercetători de la Universitatea Gothenburg, Clemens Cavallin și Åke Sander discută situația studiilor religioase din India, pornind de la un studiu de caz aplicat Universității Banaras Hindu. Scopul acestora este de a oferi o alternativă pentru dezvoltarea studiilor religioase în această țară, care să pornească de la valorile umane universale, ancorate în tradițiile locale.

În articolul său „On Horizontal Transcendence„, profesorul Veress Karoly abordează aspectele hermeneutice ale Reformei protestante, precum și trei procese tipice ale fenomenului modernizării.

Noda Mozes explorează schimbarea de paradigmă produsă la nivelul Bisericii Catolice după Conciliul Vatican II, în termenii recunoașterii libertății religioase. Autorul argumentează că, deși declarația „Dignitatis humanae” este considerată ca o declarație de separare între biserică și stat, la o lectură mai atentă aceasta poate fi citită ca un nou model de colaborare între acestea.

Problema relației dintre religios și secular este abordată și de textul semnat de  Keqian Xu și Guoming Wang, de la Universitatea Nanjing (Nanjing, China). Aceștia discută confucianismul, atât din perspectiva religiozității cât și a rolului său pe care îl are în construirea ideologiei seculare.

Echipa de cercetători coordonată de Ioan Chirilă propune o temă transversală de-a lungul istoriei creștinismului: formele prin care lumina divină se manifestă și este accesibilă persoanelor umane (lumină, icoană, vitraliu, iluminare).

Diana Cotrău și Alexandra Cotoc aduc în discuție un studiu de caz al fenomenului Colectiv, utilizând instrumentele analizei critice a discursului și ale studiilor religioase. Interesul lor se îndreaptă asupra strategiilor comunicării interpersonale online, în măsura în care acestea facilitează solidaritatea civică pe rețelele de socializare, în cazul incidentelor locale, cu o acoperire locală și internațională.

Numărul 50 se încheie cu două articole din rubrica „Thinkers of Today” (Gânditori contemporani), rubrică destinată recunoașteri contribuției unor intelectuali reprezentativi pentru studiile religioase și filosofia contemporană, care au sprijinit revista Journal for Study of Religions and Ideologies. Este vorba pe de o parte despre Ioan Biriș, ale cărui rezultate sunt prezentate de Florea Lucaci; și despre Aurel Codoban, a cărui contribuție la reconceptualizarea corporalității este analizată de Sandu Frunză.

sigla color JSRI

(prezentare de Mihaela Frunză)

Reclame

A apărut noul număr JSRI: JSRI nr. 46, vol. 16, primăvara 2017

Posted in JSRI de sciri pe februarie 22, 2017
Tags: , , , , , , ,

Vă invităm să citiți textele din numărul 46 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies. Începînd cu acest număr, revista propune articole de maxim 6000 de cuvinte, articulate tematic pe una dintre temele anului 2017.

În primul articol al noului număr, Sandu Frunză discută alternativele leadership-ului etic, ale valorilor religioase și ale dezvoltării personale în contextul crizei globale. Textul lui Noda Mozes analizează impactul produs asupra religiei, liturghiei și eticii de personalitate Papei Francisc. În articolul următor, premisele filosofice și religioase ale operei lui Edward Schillebeeckx sînt prezentate de Ramona Simuț.

Un dialog sui-generis între perspectivele lui Habermas și Levinas pe tema pluralismului religios este tema articolului semnat de Lars Rhodin și Xin Mao. În ultimul articol, Mihnea Stoica discută miturile politice ale discursului populist. Revista se încheie cu o recenzie semnată de Iulia Medveschi și Nicolai Gori.

Revista așteaptă propuneri de texte și recenzii pentru numerele viitoare – Religie și populism în secolul XIX (pînă pe 15 aprilie 2017) și Mituri în comunicarea politică contemporană (pînă pe 15 iulie 2017).

sigla color JSRI