Seminarul de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor si Ideologiilor


Noul număr JSRI – vol. 20 nr. 59, vara 2021

Prezentare realizată de Marius Florea

A apărut noul număr al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies: volumul 20, numărul 59, vara 2021, dedicat experiențelor lui homo religiosus.

Primul articol, semnat de Sandu Frunză, vorbește despre rolul pe care meditația îl poate avea în prezent în căutarea tot mai populară a autenticității și echilibrului de către omul occidental. Se pleacă de la fascinația lui Eliade pentru cultura indiană, care îi oferă avantajul de a scăpa de perspectiva eurocentrică, dar trecerea în revistă tehnicilor tradiției creștin ortodoxe prin amintirea lui Dumitru Stăniloae sau a unor tehnici moderne reprezentate de terapeuți precum Christophe André oferă o deschidere mai mare a perspectivelor. Astfel, meditația ajunge să se îngrijească și de corporalitate și dragoste, dar și de interioritate și pura contemplare, fiind un proces unificator într-o lume fragmentată de digitalizare.

Elvira Groza și Adrian Groza analizează experiența limitei din perspectiva întâlnirii între sacru și profan așa cum apare ea în opera lui Eliade. Această experiență a relevației este una ireductibilă la structura ontologică omenească, care coincide cu atingerea paradoxală a limitei, care se poate manifesta prin experiențe religioase sau existențiale, dar și prin alte mijloace așa cum arată filosofia contemporană, anume suveranitatea la Georges Bataille sau dorința la Renaud Barbaras.

Tot între sacru și profan activează mitul, care este subiectul de discuție în articolul semnat de Agnieszka Turoń-Kowalska ce încearcă să facă o paralelă între două teorii similare care iau naștere în paralel, cea a lui Mircea Eliade și a lui Leszek Kołakowski. Aceștia au o viziune similară asupra mitului care este după ei felul ființei umane de a explica existența lumii și locul omului în cadrul acesteia, fiind totodată un adăpost împotriva fricii și incertitudinii. Deși ambii autori consideră că mitul se plasează la tensiunea dintre sacru și profan, interpretările concluziilor la care aceștia ajung pot fi diferite.

Un articol care urmărește o altă parte a operei lui Eliade este cel al lui Lucian-Vasile Szabo, care se interesează de nuvelele și romanele de ficțiune speculativă pe care acestea le-a publicat pentru a defini omul post-istoric. La confluența dintre literatura fantastică și științifico-fantastică, operele acestuia sunt și reinterpretări ale narațiunilor populare și mitice. Acestu lucru face ca Eliade să fie un precursor al postmodernismului literar prin felul postuman de a formula meditația asupra condiției umane.

Un alt studiu în paralel este cel întreprins de Eun Young Hwang care vizează moralitatea și religia în operele lui Charles Taylor și Mircea Eliade, cu accentul pe metoda fenomenologică a celor doi de a vedea sensibilitatea față de sacru legată strâns de întregul orizont al experienței umane. Viața cotidiană poate fi intercalată de activități de însemnătate religioasă și nu numai, care să facă posibilă suprapunerea sacrului și profanului.

Aurel Pavel și Dan Țăreanu descoperă argumente în favoarea ipotezei că milenarismul din lumea creștină nu a fost doar un fenomen al secolelor III-IV cu o revigorare în primele decenii ale secolului al XVI-lea, ci că există o continuitate a acestor concepții care îmbină diverse interpretări și viziuni eshatologice.

Iulia Grad folosește legăturile pe care Eliade le trasează între narațiuni și sacralitate pentru a analiza o nouă tendință în publicitate care pare să ia o „turnură literară” și să se concentreze pe furnizarea unor povești încărcate de semnificații. Această nouă structură narativă care apare în media vine să acopere nevoia omului contemporan de sens și de realitate, ca răspuns la condiția postmodernă în care se află, Tricia Sheffield vorbind chiar de o dimensiune religioasă a publicității.

Krystian Pawlaczyk aduce în discuție noțiunea de timp linear discutată de Mircea Eliade și Karl Löwith, ambii fiind de părere că această linie temporală originează în iudaism și este popularizată mai departe prin creștinism. Comparând această doctrină cu schemele primordiale arhaice care considerau timpul ca fiind ciclic, putem să vedem clar amprenta culturală pe care o lasă gândirea iudeo-creștină asupra noastră, și chiar să diagnosticăm criza spirituală prin care trec societățile vestice, manifestată prin nihilismul existențial și totalitarismele secolului trecut.

Ultimul articol din acest număr tratează un subiect cu mari implicații contemporane, anume „religia populară” (en. folk religion) ca termen nerecunoscut în mod oficial în Federația Rusă, cu toate că din punct de vedere etnic avem acolo de a face cu o diversitate mare. Anton Salmin susține că fără recunoașterea religiei populare, care este un factor la fel de important în coagularea comunităților ca și religiile organizate, etnografia rusească nu poate să avanseze.

Numărul se încheie cu recenzia lui Mircea Diaconu a cărții Contribuții la filosofia Renașterii; Itinerar italian de Mircea Eliade. Cartea este reeditarea în 2021 a tezei de licență a lui Eliade, editată de Oana Camelia Șerban, profesor asistent la Facultatea de Filosofie din București. Perspectiva lui Eliade din această primă lucrare științifică este una generală care încearcă în principal să arate schimbarea de paradigmă din Renaștere de la viziunea teocentrică medievală la cea a criterionului antropocentric, omul ca măsură a tuturor lucrurilor.

Sursă foto: Wikipedia

Journal Issue Launch – Applied Philosophy in the Times of the COVID-19 Pandemics (RFA)

We would like to invite the authors and readers of the Review of Applied Philosophy (Revista de Filosofie Aplicată) to the official launch of the last published issue, dedicated to the topic Applied Philosophy in the Times of the COVID-19 Pandemics. The event will take place on July 13th, 6.00 p.m. (Romanian time / EET)

The issue gathers 20 original pieces, written by philosophers, researchers and students from Romania, Slovakia, Canada, UK, South Africa, and Germany. Several members of the Editorial Board and the Advisory Board will introduce the special issue and speak about the topics and ideas included, namely: Rachel Robinson-Greene (Utah State University, Logan, Utah), Cristian Iftode (Faculty of Philosophy, University of Bucharest), Emilian Mihailov (Faculty of Philosophy & the Research Center in Applied Ethics, University of Bucharest), Ștefan Maftei (Faculty of History and Philosophy, Babes-Bolyai University, Cluj) and Iulia Grad (FSPAC, Babes-Bolyai University, Cluj). The host of the event will be Mihaela Frunză, the journal editor.

The event will take place online, on Zoom platform. Participation is free and limited to 100 places.

cover launch

 

 

Primul număr al Revistei de Filosofie Aplicată

Ne bucurăm să vă putem semnala apariția primului număr al Revistei de Filosofie Aplicată, o revistă publicată de SACRI cu sprijinul Centrului de Filosofie Aplicată al Universității Babeș-Bolyai și al Atelierului de Comunicare și Dezvoltare Personală.

Revista se adresează cercetătorilor din domeniul filosofiei aplicate și își propune să publice două numere pe an. Textele sunt publicate în limba română sau în limba engleză.

Primul număr se deschide cu un articol semnat de Karoly Veress, directorul Centrului de Filosofie Aplicată, care discută tradițiile curente în domeniul filosofiei aplicate, cele mai importante fiind tradiția hermeneutică și cea postmodernă. Concluzia autorului este că „practica hermeneutică a aplicării are șansa de a aduce filosofia mai aproape de condiția umană”.

Tema generală a studiilor și articolelor din primul număr al revistei este filosofia comunicării.

Sandu Frunză, în studiul său Consilierea filosofică și continua restaurare a ființei umane analizează mai multe elemente ce trasează profilul consilierii filosofice la începutul secolului XXI. Autorii discutați în acest context sunt filosofii Lou Marinoff, Aurel Codoban și Emmy van Deurzen.

În studiul On the Strategic Dimension of the Bohmian Dialogue, Iulia Grad relevă importanța conceptului de dialog din gândirea lui David Bohm pentru practica dialogului. Autoarea subliniază că aspectele relevante pentru această practică sunt dimensiunea epistemologică, cea creativă și cea etică.

Articolul lui Radu-Cristian Andreescu, Problema trimiterii în teoriile semnului: De la Saussure și Peirce la Baudrillard pleacă de la teoreticienii clasici ai semnului – Ferdinand de Saussure și Charles Sanders Peirce, pentru a evidenția „urmele” acestor concepții în conceptele de simulare și simulacru dezvoltate de Jean Baudrillard.

Pe urmele lui Saussure, însă inspirându-se din exegezele propuse de Jacques Derrida, G.W.F.Hegel și Maurice Merleau-Ponty, este și contribuția propusă de Ioan Corjuc, Semnul – o unitate cu două fețe.

Pornind de la ideile lui Robert T. Craig și Hans-Georg Gadamer, Anisia Alis Iacob propune o analiză în cheie triplă a comunicării (ca practică, întâlnire în spațiu și ca virtualitate). Textul ei, Comunicarea. O analiză a întâlnirii, discută de asemenea consecințele dezvoltărilor tehnologice din ultimele decenii asupra fenomenului comunicării.

Numărul se încheie cu trei recenzii care abordează lucrări recente din mai multe sub-domenii ale filosofiei aplicate: filosofia politică și jurisprudența europeană (cartea Governance by Numbers, de Alain Supiot, recenzată de Teodora Groza), filosofia pentru copii (cartea Paroles des philosophes en herbe, recenzată de Mihaela Frunză) și respectiv relați dintre filosofie, politică și literatură (cartea Între moartea politicii și moartea lui Dumnezeu, recenzată de Silviu Cristian Rad).

Vă invităm să lecturați textele din primul număr al Revistei de Filosofie Aplicată și să le împărtășiți cu colegii și colaboratorii dumnavoastră.

(prezentare de Mihaela Frunză)

sigla RFA

A apărut numărul 48 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies

Vă invităm să lecturați articolele din numărul 48 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies, disponibile pe site-ul revistei.

Revista se deschide cu articolul semnat de Ioan Chirilă, Stelian Pașca-Tușa, Elena Onețiu, o perspectivă actuală despre istoria lui Melchizedek în tradiția rabinică și creștină. Ramona Simuț discută poziția lui Edward Schillebeeckx despre înviere în perspectivă contemporană.  Valeriu Frunzaru și Elena Monica Frunzaru analizează perspectiva sociologică și cea creștină despre materialism într-o abordare comparativă.

Analiza de discurs fundamentează două din articolele revistei. Pe de o parte, Roxana Patraș, Camelia Grădinaru și Sorina Postolea investighează comentariile online ale utilizatorilor pornind de la o serie de articole despre cazul incendiului de la clubul „Colectiv”. Pe de altă parte, un grup de cercetători din Malaezia cordonat de Azweed Mohamad conduc o analiză a cazurilor de apostazie înregistrate în regiune.

Comunicarea politică reprezintă obiectul analizei Aurei-Elena Schussler, într-un text despre mitul ciberspațiului și limitele netocrației. Dimensiunea simbolică a responsabilității  în comunicarea organizațională este tema articolului semnat de Iulia Grad.

Andrés Francisco Dapuez propune un excurs asupra fundamentelor teologice și filosofice ale developmentalismului. Secțiunea articolelor se încheie cu încercarea de a oferi o soluție crizei identitare europene din perspectiva dezvoltării  personale și a visului american, oferită de Sandu Frunză.

Numărul 48 conține de asemenea trei recenzii ale unor apariții editoriale. Ramona Hosu analizează un volum al lui Ioan Chirilă; Teodora Groza și Elvira Groza semnalează apariția lucrării de debut a lui Mihnea Stoica despre populismul european; iar Iuliu-Marius Morariu trece în revistă o apariție recentă a editurii Eikon despre etica gîndirii religioase a lui Dumitru Stăniloae.

 

Vă invităm să citiți aceste texte și să le recomandați tuturor celor interesați de abordările religioase interdisciplinare.

Noi întâlniri la Clubul de filosofie pentru copii

În perioada ianuarie-iunie 2017, Clubul de filosofie pentru copii organizat de SCIRI și Centrul de Filosofie Aplicată în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Octavian Goga” va organiza două întâlniri în fiecare lună. La Secția de copii a Bibliotecii Județene, sediul central, Clubul se va desfășura în ultima zi de marți a lunii în curs, iar la Filiala „Traian Brad” din cartierul Mănăștur, întâlnirile vor avea loc în ultima zi de miercuri a lunii în curs, între orele 18.00-19.00. Discuțiile sunt moderate de Mihaela Frunză și Iulia Grad.

afis-club-de-filosofie-2017

Acest modul propune noi teme de discuție : „De ce trebuie să mergem la școală?”, „De ce ne dorim lucruri de care nu avem nevoie?”, „Cum recunoaștem un prieten adevărat?” – și multe alte teme interesante. Clubul este deschis copiilor cu vârste între 8-12 ani. Participarea este liberă, iar doritorii sunt rugați să se înscrie la bibliotecă (tel: 0264-595620, e-mail: copii@bjc.ro). Cei interesați pot urmări pagina de Facebook a Clubului pentru anunțuri, imagini de la întâlniri și informații actualizate.

SCIRI a început să organizeze Clubul de filosofie pentru copii în vara anului 2016, realizînd opt întâlniri cu copiii la Biblioteca Județeană în timpul vacanței de vară (iulie-septembrie 2016). În lunile octombrie-noiembrie 2016, modulul cuprinzând opt teme din diverse ramuri ale filosofiei a fost reluat la filiala „Traian Brad” a bibliotecii de Iulia Grad, Iulia Medveschi, Ariana Guga și Mihaela Frunză, fiind susținut cu sprijinul inițiativei Com’on Cluj. De asemenea, tot în luna noiembrie 2016, mai multe întâlniri demonstrative din domeniul filosofiei pentru copii au fost organizate în cadrul programului „Școala altfel” de la Școala Gimnazială „Alexandru Vaida Voevod” din Cluj. Programele de filosofie pentru copii sunt susținute în toată lumea, cu scopul dezvoltării abilităților de comunicare și de raționare ale copiilor.

Conferințe SCIRI de Ziua Internațională a Filosofiei

Cu ocazia Zilei Internaționale a Filosofiei, sărbătorită în acest an pe data de 17 noiembrie, SCIRI organizează două conferințe.

Primul eveniment este o conferință-dezbatere, pe tema „La ce folosește filosofia pentru copii?”, susținută de Mihaela Frunză, Iulia Grad, Ariana Guga și Iulia Medveschi. Ea va avea loc joi, 17 noiembrie 2016, cu începere de la ora 10.00, în sala D.D. Roșca a Universității Babeș-Bolyai (str. M. Kogălniceanu nr. 1).

Participarea este liberă. Cei doritori să participe la conferință sunt rugați să completeze acest formular.

conferinta-dezbatere-filosofia-copii

Al doilea eveniment este conferința susținută de Prof. Blanca Rodriguez Lopez de la Universitatea Complutense din Madrid. Conferința, susținută în limba engleză, va avea tema: „The Ethics of Human Enhancement”.

Conferința va avea loc joi, 17 noiembrie 2016, cu începere de la orele 12.00, în sala D.D. Roșca a Universității Babeș-Bolyai (str. M. Kogălniceanu nr. 1).

Participarea la conferință este liberă, iar doritorii sunt rugați să completeze acest formular.

conferinta-bianca-rodriguez

Proiect Com’on Cluj: Club de filosofie pentru copii

Asociația SACRI sprijină dezvoltarea programelor de filosofie pentru copii, în forma Cluburilor de filosofie pentru copii. Aceste programe se dezvoltă peste tot în lume, fiind recunoscute pentru avantajele pe care le aduc participanților: de la dezvoltarea competențelor de exprimare, de reflexie, de analiză și relaționare, până la îmbunătățirea performanțelor școlare și întărirea stimei de sine.

Dat fiind că primul program realizat în Cluj s-a bucurat de aprecierea participanților, dorim să îl dezvoltăm și la Filiala „Traian Brad” a Bibliotecii Județene. Pentru aceasta, am propus un proiect în cadrul competiției Com’on Cluj, proiect realizat de Iulia Grad, Ariana Guga și Iulia Medveschi. În cazul în care va fi sprijinit financiar, clubul de filosofie pentru copii din Mănăștur va fi organizat în perioada octombrie-noiembrie 2016 și va cuprinde opt întâlniri, în care vor fi abordate concepte filosofice relevante pentru vârsta participanților (7-12 ani), prin metode non-formale.

Publicul clujean poate vota pentru proiect din 18 august până pe 7 septembrie 2016, pe pagina proiectului. Pentru a vota, este necesar un cont de Facebook, voturile contabilizându-se aici. De pe un cont individual de Facebook pot fi sprijinite până la 15 inițiative aflate în competiție – astfel că vă invităm să sprijiniți și proiectul Clubului de filosofie pentru copii. Votând pentru proiect, faceți posibil pentru copiii din cartierul Mănăștur să participe în mod gratuit la 8 întâlniri săptămânale, unde își vor îmbunătăți abilitățile de comunicare, de logică și de analiză.

Prima ediție a Clubului de filosofie pentru copii, realizată în colaborare cu Centrul de Filosofie Aplicată de la Universitatea Babeș-Bolyai, s-a desfășurat pe parcursul lunii iulie 2016, sub coordonarea Mihaelei Frunză. Programul s-a desfășurat la Secția pentru copii a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, beneficiind de tot sprijinul din partea instituției. Au fost organizate patru întâlniri cu copii cu vârste între 8 și 12 ani, pe teme filosofice adaptate vârstei lor: curajul, munca, adevărul, identitatea.

3 colaj 2 colaj 20160714_174031-COLLAGE

A apărut numărul 41 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies

Avem bucuria de a vă anunța noul număr al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies. În acest număr, istoricul Ioan Aurel Pop scrie despre expresia „religio romana” într-un document din Transilvania anului 1574 iar Ş. Akile Zorlu Durukan explică modul în care manualele de istorie de la începutul secolului XX au construit o viziune asupra Islamului ca „religia lui Mahomed”. La intersecția dintre istorie și studiile culturale despre film se plasează textul lui José Igor Prieto-Arranz, care vorbește despre figura reginei Elizabeth în filmografia lui Shekhar Kapur. O incursiune în textele lui Derrida și tema iertării necondiționate ne este propusă de Hossein Moradi. Mai departe, Md Nazrul Islam și Md Saidul Islam explică modul în care filosofia, drepturile animalelor și ecologia se întîlnesc în paradigma ecologică islamică. Filosofia sistemului educațional religios tradițional din Pakistan este analizată de Syed Waqas Ali Kausar și Abdul Wahid Sial. Tema minorității islamice din România este abordată într-o manieră interdisciplinară de următoarele două texte, semnate de Alina Isac Alak și respectiv Sînziana Preda. Revista se încheie cu două texte din domeniul eticii aplicate: o analiză etică a temei evaziunii fiscale, propuse de Serkan Benk, Robert W. McGee și respectiv Bahadir Yüzbaşi, pe de o parte și pe de altă parte o explorare a perspectivelor etice asupra comunicării mediatice, semnate de Iulia Grad. Vă invităm să citiți numărul 41 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies. jsri 41

A apărut nr. 38 al revistei JSRI

Vă invităm să consultați noul număr al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies – vol. 13, nr. 38, Summer 2014.

În acest număr puteți citi texte semnate de: Ștefan Bratosin, Mihnea Simion Stoica, Marjana Harcet, Hossein Moradi, Chunjun Gu, Keqian Xu, Rodica Frențiu, Iulia Grad, Doru Pop, Marian Petcu, Ciprian Ghișa, Camil Constantin Ungureanu și Ariana Guga.

 

cuprins 38

 

Prezentare de carte

Vă așteptăm la prima întîlnire din 2014 a seminarului SCIRI, prilejuită de apariția cărții Iuliei Grad, FILOSOFIA DIALOGULUI ȘI CRIZA COMUNICĂRII ÎN GÂNDIREA LUI MARTIN BUBER (Ed. Eikon, 2013).

Prezentarea cărții va avea loc joi, 16 ianuarie 2014, cu începere de la orele 18, în sala 301,  Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (str. Traian Moșoiu nr. 71).

Vor participa la eveniment: Aurel Codoban, Vasile Cătălin Bobb, Ioan Hosu, Vasile George Dâncu, Sandu Frunză, Iulia Grad

„Ceea ce este notabil de la început în acest proiect este însă faptul că, totodată, monografierea istorică a filosofiei buberiene a dialogului este deschisă foarte promițător și interesant spre etica ecologică, etica grijii, analiza internetului și, în general, spre contextul larg al crizei comunicării pe care o poate desemna cu sintagma folosită de Buber, a crizei sferei lui între. Filosofia buberiană a dialogului implică și susține esențial chestionarea conceptului de comunitate și comunicare, chestionare pe care cartea are însă curajul să o ducă dincolo de temele clasice ale alienării sau ale educației comunitare, înspre comunicarea mediată de tehnologie și comunitățile virtuale la care aceasta poate da naștere, iar această analiză are un grad semnificativ de inedit”  – Aurel Codoban

afis lansare Iulia

Pagina următoare »