Noul număr JSRI – vol. 20 nr. 59, vara 2021
Prezentare realizată de Marius Florea
A apărut noul număr al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies: volumul 20, numărul 59, vara 2021, dedicat experiențelor lui homo religiosus.
Primul articol, semnat de Sandu Frunză, vorbește despre rolul pe care meditația îl poate avea în prezent în căutarea tot mai populară a autenticității și echilibrului de către omul occidental. Se pleacă de la fascinația lui Eliade pentru cultura indiană, care îi oferă avantajul de a scăpa de perspectiva eurocentrică, dar trecerea în revistă tehnicilor tradiției creștin ortodoxe prin amintirea lui Dumitru Stăniloae sau a unor tehnici moderne reprezentate de terapeuți precum Christophe André oferă o deschidere mai mare a perspectivelor. Astfel, meditația ajunge să se îngrijească și de corporalitate și dragoste, dar și de interioritate și pura contemplare, fiind un proces unificator într-o lume fragmentată de digitalizare.
Elvira Groza și Adrian Groza analizează experiența limitei din perspectiva întâlnirii între sacru și profan așa cum apare ea în opera lui Eliade. Această experiență a relevației este una ireductibilă la structura ontologică omenească, care coincide cu atingerea paradoxală a limitei, care se poate manifesta prin experiențe religioase sau existențiale, dar și prin alte mijloace așa cum arată filosofia contemporană, anume suveranitatea la Georges Bataille sau dorința la Renaud Barbaras.
Tot între sacru și profan activează mitul, care este subiectul de discuție în articolul semnat de Agnieszka Turoń-Kowalska ce încearcă să facă o paralelă între două teorii similare care iau naștere în paralel, cea a lui Mircea Eliade și a lui Leszek Kołakowski. Aceștia au o viziune similară asupra mitului care este după ei felul ființei umane de a explica existența lumii și locul omului în cadrul acesteia, fiind totodată un adăpost împotriva fricii și incertitudinii. Deși ambii autori consideră că mitul se plasează la tensiunea dintre sacru și profan, interpretările concluziilor la care aceștia ajung pot fi diferite.
Un articol care urmărește o altă parte a operei lui Eliade este cel al lui Lucian-Vasile Szabo, care se interesează de nuvelele și romanele de ficțiune speculativă pe care acestea le-a publicat pentru a defini omul post-istoric. La confluența dintre literatura fantastică și științifico-fantastică, operele acestuia sunt și reinterpretări ale narațiunilor populare și mitice. Acestu lucru face ca Eliade să fie un precursor al postmodernismului literar prin felul postuman de a formula meditația asupra condiției umane.
Un alt studiu în paralel este cel întreprins de Eun Young Hwang care vizează moralitatea și religia în operele lui Charles Taylor și Mircea Eliade, cu accentul pe metoda fenomenologică a celor doi de a vedea sensibilitatea față de sacru legată strâns de întregul orizont al experienței umane. Viața cotidiană poate fi intercalată de activități de însemnătate religioasă și nu numai, care să facă posibilă suprapunerea sacrului și profanului.
Aurel Pavel și Dan Țăreanu descoperă argumente în favoarea ipotezei că milenarismul din lumea creștină nu a fost doar un fenomen al secolelor III-IV cu o revigorare în primele decenii ale secolului al XVI-lea, ci că există o continuitate a acestor concepții care îmbină diverse interpretări și viziuni eshatologice.
Iulia Grad folosește legăturile pe care Eliade le trasează între narațiuni și sacralitate pentru a analiza o nouă tendință în publicitate care pare să ia o „turnură literară” și să se concentreze pe furnizarea unor povești încărcate de semnificații. Această nouă structură narativă care apare în media vine să acopere nevoia omului contemporan de sens și de realitate, ca răspuns la condiția postmodernă în care se află, Tricia Sheffield vorbind chiar de o dimensiune religioasă a publicității.
Krystian Pawlaczyk aduce în discuție noțiunea de timp linear discutată de Mircea Eliade și Karl Löwith, ambii fiind de părere că această linie temporală originează în iudaism și este popularizată mai departe prin creștinism. Comparând această doctrină cu schemele primordiale arhaice care considerau timpul ca fiind ciclic, putem să vedem clar amprenta culturală pe care o lasă gândirea iudeo-creștină asupra noastră, și chiar să diagnosticăm criza spirituală prin care trec societățile vestice, manifestată prin nihilismul existențial și totalitarismele secolului trecut.
Ultimul articol din acest număr tratează un subiect cu mari implicații contemporane, anume „religia populară” (en. folk religion) ca termen nerecunoscut în mod oficial în Federația Rusă, cu toate că din punct de vedere etnic avem acolo de a face cu o diversitate mare. Anton Salmin susține că fără recunoașterea religiei populare, care este un factor la fel de important în coagularea comunităților ca și religiile organizate, etnografia rusească nu poate să avanseze.
Numărul se încheie cu recenzia lui Mircea Diaconu a cărții Contribuții la filosofia Renașterii; Itinerar italian de Mircea Eliade. Cartea este reeditarea în 2021 a tezei de licență a lui Eliade, editată de Oana Camelia Șerban, profesor asistent la Facultatea de Filosofie din București. Perspectiva lui Eliade din această primă lucrare științifică este una generală care încearcă în principal să arate schimbarea de paradigmă din Renaștere de la viziunea teocentrică medievală la cea a criterionului antropocentric, omul ca măsură a tuturor lucrurilor.
Conferință SCIRI cu Sandu Frunză
Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, organizată miercuri 7 aprilie 2021, cu începere de la orele 18.00, pe platforma Zoom: http://fsp.ac/Vn1gf
Tema conferinței este „Iubirea noastră cea de toate zilele” și va fi susținută de Sandu Frunză.
Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale.
Workshop despre codurile de etică cu Sandu Frunză
Vă invităm la următorul workshop SCIRI organizat la Facultatea de Istorie și Filosofie în data de luni, 15 aprilie 2019, între orele 12.00-13.00.
Tema discuției va fi: „Avem nevoie de coduri de etică în comunicare?”. Invitat este Sandu Frunză, profesor la Departamentul de Comunicare, PR și Publicitate din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării.
Participarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Primul număr al Revistei de Filosofie Aplicată
Ne bucurăm să vă putem semnala apariția primului număr al Revistei de Filosofie Aplicată, o revistă publicată de SACRI cu sprijinul Centrului de Filosofie Aplicată al Universității Babeș-Bolyai și al Atelierului de Comunicare și Dezvoltare Personală.
Revista se adresează cercetătorilor din domeniul filosofiei aplicate și își propune să publice două numere pe an. Textele sunt publicate în limba română sau în limba engleză.
Primul număr se deschide cu un articol semnat de Karoly Veress, directorul Centrului de Filosofie Aplicată, care discută tradițiile curente în domeniul filosofiei aplicate, cele mai importante fiind tradiția hermeneutică și cea postmodernă. Concluzia autorului este că „practica hermeneutică a aplicării are șansa de a aduce filosofia mai aproape de condiția umană”.
Tema generală a studiilor și articolelor din primul număr al revistei este filosofia comunicării.
Sandu Frunză, în studiul său Consilierea filosofică și continua restaurare a ființei umane analizează mai multe elemente ce trasează profilul consilierii filosofice la începutul secolului XXI. Autorii discutați în acest context sunt filosofii Lou Marinoff, Aurel Codoban și Emmy van Deurzen.
În studiul On the Strategic Dimension of the Bohmian Dialogue, Iulia Grad relevă importanța conceptului de dialog din gândirea lui David Bohm pentru practica dialogului. Autoarea subliniază că aspectele relevante pentru această practică sunt dimensiunea epistemologică, cea creativă și cea etică.
Articolul lui Radu-Cristian Andreescu, Problema trimiterii în teoriile semnului: De la Saussure și Peirce la Baudrillard pleacă de la teoreticienii clasici ai semnului – Ferdinand de Saussure și Charles Sanders Peirce, pentru a evidenția „urmele” acestor concepții în conceptele de simulare și simulacru dezvoltate de Jean Baudrillard.
Pe urmele lui Saussure, însă inspirându-se din exegezele propuse de Jacques Derrida, G.W.F.Hegel și Maurice Merleau-Ponty, este și contribuția propusă de Ioan Corjuc, Semnul – o unitate cu două fețe.
Pornind de la ideile lui Robert T. Craig și Hans-Georg Gadamer, Anisia Alis Iacob propune o analiză în cheie triplă a comunicării (ca practică, întâlnire în spațiu și ca virtualitate). Textul ei, Comunicarea. O analiză a întâlnirii, discută de asemenea consecințele dezvoltărilor tehnologice din ultimele decenii asupra fenomenului comunicării.
Numărul se încheie cu trei recenzii care abordează lucrări recente din mai multe sub-domenii ale filosofiei aplicate: filosofia politică și jurisprudența europeană (cartea Governance by Numbers, de Alain Supiot, recenzată de Teodora Groza), filosofia pentru copii (cartea Paroles des philosophes en herbe, recenzată de Mihaela Frunză) și respectiv relați dintre filosofie, politică și literatură (cartea Între moartea politicii și moartea lui Dumnezeu, recenzată de Silviu Cristian Rad).
Vă invităm să lecturați textele din primul număr al Revistei de Filosofie Aplicată și să le împărtășiți cu colegii și colaboratorii dumnavoastră.
(prezentare de Mihaela Frunză)
Numărul 51 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies
Avem bucuria să vă semnalăm apariția numărului 51, vol. 17 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies.
Numărul se deschide cu textul Korinnei Zamfir, care discută despre fundamentalismul religios și violența împotriva femeilor, în contextul escaladării discursurilor radicale care preiau și deformează pasaje biblice pentru a justifica perpetuarea stereotipurilor de gen și viziunea negativă la adresa femeilor.
Articolul lui Ioan Moga analizează documentele ortodoxe apărute după Conciliul din Creta (2016) și propune un start nou pentru dialogul religios ortodox-catolic, care să pornească de la câteva premise: o reconsiderare a strategiilor politico-religioase, o accentuare a relevanței spirituale, ca și luarea în considerare a diverselor eforturi punctuale de dialog între cele două biserici.
Rolul Bisericii Ortodoxe din Serbia la consolidarea proiectului național contemporan reprezintă tema urmărită de Vladan Jovanović. Pornind de la analiza unor date cantitative din surse primare, autorul decelează trei etape ale acestui proces (anii 1980-prezent), la capătul căruia biserica rămâne factorul central de coagulare a identității naționale.
Regina Mukhametzyanova-Duggal analizează gradul de instituționalizare și eficacitatea politicilor de stat rusești în sfera religioasă, folosind o grilă proprie. Concluzia acesteia este că, deși există un cadru instituțional care permite libertatea diverselor culte religioase, în practică sunt identificate numeroase disfuncționalități, la nivelul sistemului administrativ (federal și regional), ceea ce duce la răspunsuri ineficiente la adresa creșterii tensiunilor interconfesionale.
Obiectivul articolului lui Regletto Aldrich Imbong este să explice rezistența comunității Moro din Philippine prin intermediul unei critici a neoliberalismului. Autorul încearcă să iasă din paradigma investigării acțiunilor comunității Moro în cheie strict religioasă (musulmană) și să confere o interpretare politică, ceea ce ar avea implicații importante pentru procesul de pace din regiune.
Următoarele două articole explorează intersecțiile dintre religie și mass-media în analiza a două fenomene recente. Primul, semnat de Hanna Orsolya Vincze, studiază referințele religioase la nivelul știrilor online și comentariilor utilizatorilor despre criza refugiaților, de pe surse mediatice românești și maghiare. „Religia generică”, „religia vizibilă”, „religia ca diferență” și „amenințările religioase” sunt câteva dintre categoriile emergente din analiza de discurs realizată de autoare, pe care le pune în relație cu discursurile politice și cu contextul general al sferei publice europene.
Cel de-al doilea articol, aparținând Rodicăi Melinda Sutu, are drept obiectiv decelarea reprezentărilor mediatice ale Bisericii Ortodoxe din România, în proximitatea incendiului tragic izbucnit în clubul „Colectiv”. Autoarea a derulat o analiză calitativă a emisiunilor derulate pe principalele posturi de televiziune naționale, care au prezentat protestele populare de după accident.
Marianna Ruah-Midbar Shapiro realizează o trecere în revistă a motivului „creării realității” în cultura spirituală contemporană, oprindu-se la trei dimensiuni ale acestuia: magic, secularizat și metafizic. Autoarea constată o împletire a discursului secular cu cel spiritual/magic, pe care o interpretează în cheie postmodernă. O altă temă explorată în text este cea a implicațiilor teologice, etice și culturale.
Compararea practicilor ascetice, ale renunțării, din iudaism și hinduism este tema abordată de Amir Mashiach în textul „The Jewish Nazirite and the Hindu Sanyasin: Challenge, Sociology, and Theology”. Comparația este articulată la nivelul motivelor pentru renunțare, al scopurilor urmărite, al modurilor de a urmări acel scop, și al atitudinii comunităților față de ascet.
Textul semnat de Dmytro Shevchuk și Kateryna Shevchuk oferă o perspectivă asupra influenței teologiei politice și mesianismului în politica modernă, în condițiile societății secularizate.
Sandu Frunză explorează concepția lui Emmy van Deurzen în articolul „Philosophy, Spirituality, Therapy”. Premisa autorului este că Emmy van Deurzen este una dintre cele mai originale voci care reinstaurează importanța filosofiei și a dialogului terapeutic filosofic pentru omul contemporan.
În secțiunea „Reviews” a revistei sunt propuse două incursiuni în operele recente ale unor autori contemporani. Vasile Cătălin Bobb realizează o lectură hermeneutică a cărții profesorului Istvan V. Kiraly, Existence(s). Short Deep Forage Chapters, iar Iuliu-Marius Morariu descrie perspectiva teologică asupra dezvoltării personale din lucrarea Israel. Întoarcerea acasă semnată de Ioan Chirilă.
Sperăm că lectura textelor din acest număr să fie un prilej de inspirație. Vă invităm să citiți textele și să le recomandați tuturor celor care sunt interesați de aceste teme.
Prezentare de Mihaela Frunza
Numărul 50 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies
Numărul 50 (volumul 17, vara 2018) al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies este disponibil pe site. Invităm cititorii revistei să se bucure împreună cu noi la apariția numărului 50, respectiv să citească și să distribuie articolele din acest număr.
Primul text aparține profesorului Erdoğan Yıldırım, de la Middle East Technical University (Ankara, Turcia) care propune o adaptare a perspectivei hegeliene de tematizare a problemei cunoașterii, care încorporează demersul lui Heidegger și Aristotel.
Articolul lui Ioan Biriș (Universitatea de Vest, Timișoara) dorește să demonstreze inexistența unei inconsistențe logico-formale la nivelul Sfintei Treimi din creștinism: „Totalitatea lui Dumnezeu nu este o generalizare în spiritul abstractizării aristoteliene, ci o particularitate, o ‘personalizare’ care nu anulează individualul, ci îl evidențiază prin instanțiere”.
Doi cercetători de la Universitatea Gothenburg, Clemens Cavallin și Åke Sander discută situația studiilor religioase din India, pornind de la un studiu de caz aplicat Universității Banaras Hindu. Scopul acestora este de a oferi o alternativă pentru dezvoltarea studiilor religioase în această țară, care să pornească de la valorile umane universale, ancorate în tradițiile locale.
În articolul său „On Horizontal Transcendence„, profesorul Veress Karoly abordează aspectele hermeneutice ale Reformei protestante, precum și trei procese tipice ale fenomenului modernizării.
Noda Mozes explorează schimbarea de paradigmă produsă la nivelul Bisericii Catolice după Conciliul Vatican II, în termenii recunoașterii libertății religioase. Autorul argumentează că, deși declarația „Dignitatis humanae” este considerată ca o declarație de separare între biserică și stat, la o lectură mai atentă aceasta poate fi citită ca un nou model de colaborare între acestea.
Problema relației dintre religios și secular este abordată și de textul semnat de Keqian Xu și Guoming Wang, de la Universitatea Nanjing (Nanjing, China). Aceștia discută confucianismul, atât din perspectiva religiozității cât și a rolului său pe care îl are în construirea ideologiei seculare.
Echipa de cercetători coordonată de Ioan Chirilă propune o temă transversală de-a lungul istoriei creștinismului: formele prin care lumina divină se manifestă și este accesibilă persoanelor umane (lumină, icoană, vitraliu, iluminare).
Diana Cotrău și Alexandra Cotoc aduc în discuție un studiu de caz al fenomenului Colectiv, utilizând instrumentele analizei critice a discursului și ale studiilor religioase. Interesul lor se îndreaptă asupra strategiilor comunicării interpersonale online, în măsura în care acestea facilitează solidaritatea civică pe rețelele de socializare, în cazul incidentelor locale, cu o acoperire locală și internațională.
Numărul 50 se încheie cu două articole din rubrica „Thinkers of Today” (Gânditori contemporani), rubrică destinată recunoașteri contribuției unor intelectuali reprezentativi pentru studiile religioase și filosofia contemporană, care au sprijinit revista Journal for Study of Religions and Ideologies. Este vorba pe de o parte despre Ioan Biriș, ale cărui rezultate sunt prezentate de Florea Lucaci; și despre Aurel Codoban, a cărui contribuție la reconceptualizarea corporalității este analizată de Sandu Frunză.
(prezentare de Mihaela Frunză)
A apărut noul număr al revistei JSRI
Numărul 49 (volumul 17, primăvara 2018) al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies este disponibil din data de 25 februarie pe site. Invităm cititorii revistei să citească și să distribuie articolele din acest număr.
Revista se deschide cu articolul lui Marianna Ruah-Midbar Shapiro, Abracadabra! Postmodern Therapeutic Methods: Language as a Neo-Magical Tool, care explorează ideea provocatoare a terapeuticilor postmoderne, în contextul medicinii complementare și alternative.
Abraham Ofir Shemesh vorbește despre practicile medicale ale lui Maimonide în relație cu creștinii în The Physician vs. the Halakhic Man: Theory and Practice in Maimonides’s Attitude towards Treating Gentiles în timp ce Amir Mashiach analizează valoarea religioasă a muncii pornind de la studiul de caz al lui Rabbi Chaim Hirschensohn.
Problema moralității avortului este rediscutată de Michael Jones și John B. Molinari Jr., din perspectiva dezacordurilor din comunităților de experți.
O echipă de cercetători aflați sub coordonarea lui Forouzan Akrami își propun să aducă împreună principiile bioeticii, respectiv politicile din domeniul sănătății publice în contextul valorilor religioase islamice.
Teodor Nedelea și Jean Nedelea explorează relația dintre democrație și miturile politice în cazul Papei Benedict al XVI-lea.
Obediah Dodo analizează conflictele dintre religia Shona din Zimbabwe și creștinismul penticostal, din perspectiva teoriilor dominației sociale și ale conflictului între civilizații. Konstantin Kachan trece în revistă evoluția radicalismului islamic din ultimele două secole.
Un fenomen explorat în literatură, vampirismul, este abordat din perspectiva studiilor religioase interdisciplinare de către doi cercetători din Taiwan, Max Chia-Hung Lin și Paul Juinn Bing Tan.
Problema brandului politic și a comunicării simbolice sunt puse în relație cu construcția imaginii publice în articolul semnat de Iulia Medveschi și Sandu Frunză.
Numărul 49 al revistei se încheie cu două recenzii, semnate de Iuliu-Marius Morariu și Claudia Chiorean.
A apărut numărul 48 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies
Vă invităm să lecturați articolele din numărul 48 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies, disponibile pe site-ul revistei.
Revista se deschide cu articolul semnat de Ioan Chirilă, Stelian Pașca-Tușa, Elena Onețiu, o perspectivă actuală despre istoria lui Melchizedek în tradiția rabinică și creștină. Ramona Simuț discută poziția lui Edward Schillebeeckx despre înviere în perspectivă contemporană. Valeriu Frunzaru și Elena Monica Frunzaru analizează perspectiva sociologică și cea creștină despre materialism într-o abordare comparativă.
Analiza de discurs fundamentează două din articolele revistei. Pe de o parte, Roxana Patraș, Camelia Grădinaru și Sorina Postolea investighează comentariile online ale utilizatorilor pornind de la o serie de articole despre cazul incendiului de la clubul „Colectiv”. Pe de altă parte, un grup de cercetători din Malaezia cordonat de Azweed Mohamad conduc o analiză a cazurilor de apostazie înregistrate în regiune.
Comunicarea politică reprezintă obiectul analizei Aurei-Elena Schussler, într-un text despre mitul ciberspațiului și limitele netocrației. Dimensiunea simbolică a responsabilității în comunicarea organizațională este tema articolului semnat de Iulia Grad.
Andrés Francisco Dapuez propune un excurs asupra fundamentelor teologice și filosofice ale developmentalismului. Secțiunea articolelor se încheie cu încercarea de a oferi o soluție crizei identitare europene din perspectiva dezvoltării personale și a visului american, oferită de Sandu Frunză.
Numărul 48 conține de asemenea trei recenzii ale unor apariții editoriale. Ramona Hosu analizează un volum al lui Ioan Chirilă; Teodora Groza și Elvira Groza semnalează apariția lucrării de debut a lui Mihnea Stoica despre populismul european; iar Iuliu-Marius Morariu trece în revistă o apariție recentă a editurii Eikon despre etica gîndirii religioase a lui Dumitru Stăniloae.
Vă invităm să citiți aceste texte și să le recomandați tuturor celor interesați de abordările religioase interdisciplinare.
A apărut revista JSRI vol. 16, numărul 47
Noul număr al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies este de azi disponibil pe site. Numărul 47 cuprinde zece texte – cuprinzând autori din cinci țări, de pe trei continente. Primul articol îl are ca autor pe Uri Zur (Israel), care trece în revistă structura tripartită a Sugyot din Tratatul Eruvin al Talmudului Babilonionian. Urmează articolul lui Sandu Frunză care, pornind de la premisele filosofice și religioase ale sistemului filosofic propus de Descartes, discută relevanța acestuia pentru curentele contemporane axate pe dezvoltarea personală și gândirea pozitivă.
Marija Brujic (Serbia) analizează rolul Bisericii Ortodoxe Sârbe în procesul de integrare al țării în Uniunea Europeană. Concluzia autoarei este că, deși valorile promovate de biserica sârbă par a fi în contradicție cu valorile Uniunii, atitudinile respondenților sunt mult mai nuanțate și mai conciliante. Corneliu Simuț (Africa de Sud) își propune să identifice factorii comuni care stau la baza procesului de decolonizare din religiile africane indigene.
Xin Mao (Marea Britanie) pornește de la considerarea caracteristicilor religioase ale populismului, explorând în principal două dimensiuni ale acestuia: caracterul sacru al poporului și aspectele mesianice ale liderilor populiști. În aceeași paradigmă a studiilor religioase interdisciplinare, Alina Patru și Clementina Mihăilescu analizează receptarea iudaismului în literatura de popularizare religioasă din China contemporană, evidențiind pattern-urile culturale specifice.
O echipă de cercetători de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj sub coordonarea profesorului Ion Aurel Mironiuc discută implicațiile religioase și bioetice aferente medicinei reproductive. Ipoteza articolului este că religia rămâne un factor de influență al bioeticii chiar și în societatea secularizată postmodernă.
Ultimele texte sunt trei prezentări de carte (reviews): Iulian Boldea discută lucrarea lui Sandu Frunză, Între moartea politicii și moartea lui Dumnezeu; Ariana Guga analizează cartea despre Dumnezeul ascuns și filosofia post-Holocaust a lui Alberto Castaldini; iar Gabriel C. Gherasim recenzează volumul lui Leigh Eric Schmidt, Village Atheists: How America’s Unbelievers Made Their Way in a Godly Nation.
Vă invităm să lecturați textele din acest număr și să le recomandați tuturor celor interesați de abordările religioase interdisciplinare.
A apărut noul număr JSRI: JSRI nr. 46, vol. 16, primăvara 2017
Vă invităm să citiți textele din numărul 46 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies. Începînd cu acest număr, revista propune articole de maxim 6000 de cuvinte, articulate tematic pe una dintre temele anului 2017.
În primul articol al noului număr, Sandu Frunză discută alternativele leadership-ului etic, ale valorilor religioase și ale dezvoltării personale în contextul crizei globale. Textul lui Noda Mozes analizează impactul produs asupra religiei, liturghiei și eticii de personalitate Papei Francisc. În articolul următor, premisele filosofice și religioase ale operei lui Edward Schillebeeckx sînt prezentate de Ramona Simuț.
Un dialog sui-generis între perspectivele lui Habermas și Levinas pe tema pluralismului religios este tema articolului semnat de Lars Rhodin și Xin Mao. În ultimul articol, Mihnea Stoica discută miturile politice ale discursului populist. Revista se încheie cu o recenzie semnată de Iulia Medveschi și Nicolai Gori.
Revista așteaptă propuneri de texte și recenzii pentru numerele viitoare – Religie și populism în secolul XIX (pînă pe 15 aprilie 2017) și Mituri în comunicarea politică contemporană (pînă pe 15 iulie 2017).
