Seminarul de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor si Ideologiilor


Numărul 51 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies

Avem bucuria să vă semnalăm apariția numărului 51, vol. 17 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies.

Numărul se deschide cu textul Korinnei Zamfir, care discută despre fundamentalismul religios și violența împotriva femeilor, în contextul escaladării discursurilor radicale care preiau și deformează pasaje biblice pentru a justifica perpetuarea stereotipurilor de gen și viziunea negativă la adresa femeilor.

Articolul lui Ioan Moga analizează documentele ortodoxe apărute după Conciliul din Creta (2016) și propune un start nou pentru dialogul religios ortodox-catolic, care să pornească de la câteva premise: o reconsiderare a strategiilor politico-religioase, o accentuare a relevanței spirituale, ca și luarea în considerare a diverselor eforturi punctuale de dialog între cele două biserici.

Rolul Bisericii Ortodoxe din Serbia la consolidarea proiectului național contemporan reprezintă tema urmărită de Vladan Jovanović. Pornind de la analiza unor date cantitative din surse primare, autorul decelează trei etape ale acestui proces (anii 1980-prezent), la capătul căruia biserica rămâne factorul central de coagulare a identității naționale.

Regina Mukhametzyanova-Duggal analizează gradul de instituționalizare și eficacitatea politicilor de stat rusești în sfera religioasă, folosind o grilă proprie. Concluzia acesteia este că, deși există un cadru instituțional care permite libertatea diverselor culte religioase, în practică sunt identificate numeroase disfuncționalități, la nivelul sistemului administrativ (federal și regional), ceea ce duce la răspunsuri ineficiente la adresa creșterii tensiunilor interconfesionale.

Obiectivul articolului lui Regletto Aldrich Imbong este să explice rezistența comunității Moro din Philippine prin intermediul unei critici a neoliberalismului. Autorul încearcă să iasă din paradigma investigării acțiunilor comunității Moro în cheie strict religioasă (musulmană) și să confere o interpretare politică, ceea ce ar avea implicații  importante pentru procesul de pace din regiune.

Următoarele două articole explorează intersecțiile dintre religie și mass-media în analiza a două fenomene recente. Primul, semnat de Hanna Orsolya Vincze, studiază referințele religioase la nivelul știrilor online și comentariilor utilizatorilor despre criza refugiaților, de pe surse mediatice românești și maghiare. „Religia generică”, „religia vizibilă”, „religia ca diferență” și „amenințările religioase” sunt câteva dintre categoriile emergente din analiza de discurs realizată de autoare, pe care le pune în relație cu discursurile politice și cu contextul general al sferei publice europene.

Cel de-al doilea articol, aparținând Rodicăi Melinda Sutu, are drept obiectiv decelarea reprezentărilor mediatice ale Bisericii Ortodoxe din România, în proximitatea incendiului tragic izbucnit în clubul „Colectiv”. Autoarea a derulat o analiză calitativă a emisiunilor derulate pe principalele posturi de televiziune naționale, care au prezentat protestele populare de după accident.

Marianna Ruah-Midbar Shapiro realizează o trecere în revistă a motivului „creării realității” în cultura spirituală contemporană, oprindu-se la trei dimensiuni ale acestuia: magic, secularizat și metafizic. Autoarea constată o împletire a discursului secular cu cel spiritual/magic, pe care o interpretează în cheie postmodernă. O altă temă explorată în text este cea a implicațiilor teologice, etice și culturale.

Compararea practicilor ascetice, ale renunțării, din iudaism și hinduism este tema abordată de Amir Mashiach în textul „The Jewish Nazirite and the Hindu Sanyasin: Challenge, Sociology, and Theology”. Comparația este articulată la nivelul motivelor pentru renunțare, al scopurilor urmărite, al modurilor de a urmări acel scop, și al atitudinii comunităților față de ascet.

Textul semnat de Dmytro Shevchuk și Kateryna Shevchuk oferă o perspectivă asupra influenței teologiei politice și mesianismului în politica modernă, în condițiile societății secularizate.

Sandu Frunză explorează concepția lui Emmy van Deurzen în articolul „Philosophy, Spirituality, Therapy”. Premisa autorului este că Emmy van Deurzen este una dintre cele mai originale voci care reinstaurează importanța filosofiei și a dialogului terapeutic filosofic pentru omul contemporan.

În secțiunea „Reviews” a revistei sunt propuse două incursiuni în operele recente ale unor autori contemporani. Vasile Cătălin Bobb realizează o lectură hermeneutică a cărții profesorului Istvan V. Kiraly, Existence(s). Short Deep Forage Chapters, iar Iuliu-Marius Morariu descrie perspectiva teologică asupra dezvoltării personale din lucrarea Israel. Întoarcerea acasă semnată de Ioan Chirilă.

Sperăm că lectura textelor din acest număr să fie un prilej de inspirație. Vă invităm să citiți textele și să le recomandați tuturor celor care sunt interesați de aceste teme.

Prezentare de Mihaela Frunza

sigla color JSRI

Reclame

A apărut noul număr al revistei JSRI

Numărul 49 (volumul 17, primăvara 2018) al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies este disponibil din data de 25 februarie pe site. Invităm cititorii revistei să citească și să distribuie articolele din acest număr.

Revista se deschide cu articolul lui Marianna Ruah-Midbar Shapiro, Abracadabra! Postmodern Therapeutic Methods: Language as a Neo-Magical Tool, care explorează ideea provocatoare a terapeuticilor postmoderne, în contextul medicinii complementare și alternative.

Abraham Ofir Shemesh vorbește despre practicile medicale ale lui Maimonide în relație cu creștinii în The Physician vs. the Halakhic Man: Theory and Practice in Maimonides’s Attitude towards Treating Gentiles în timp ce Amir Mashiach analizează valoarea religioasă a muncii pornind de la studiul de caz al lui Rabbi Chaim Hirschensohn.

Problema moralității avortului este rediscutată de Michael Jones și John B. Molinari Jr., din perspectiva dezacordurilor din comunităților de experți.

O echipă de cercetători aflați sub coordonarea lui Forouzan Akrami își propun să aducă împreună principiile bioeticii, respectiv politicile din domeniul sănătății publice în contextul valorilor religioase islamice.

Teodor Nedelea și Jean Nedelea explorează relația dintre democrație și miturile politice în cazul Papei Benedict al XVI-lea.

Obediah Dodo analizează conflictele dintre religia Shona din Zimbabwe și creștinismul penticostal, din perspectiva teoriilor dominației sociale și ale conflictului între civilizații. Konstantin Kachan trece în revistă evoluția radicalismului islamic din ultimele două secole.

Un fenomen explorat în literatură, vampirismul, este abordat din perspectiva studiilor religioase interdisciplinare de către doi cercetători din Taiwan, Max Chia-Hung Lin și Paul Juinn Bing Tan.

Problema brandului politic și a comunicării simbolice sunt puse în relație cu construcția imaginii publice în articolul semnat de Iulia Medveschi și Sandu Frunză.

Numărul 49 al revistei se încheie cu două recenzii, semnate de Iuliu-Marius Morariu și Claudia Chiorean.

sigla color JSRI

A apărut numărul 48 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies

Vă invităm să lecturați articolele din numărul 48 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies, disponibile pe site-ul revistei.

Revista se deschide cu articolul semnat de Ioan Chirilă, Stelian Pașca-Tușa, Elena Onețiu, o perspectivă actuală despre istoria lui Melchizedek în tradiția rabinică și creștină. Ramona Simuț discută poziția lui Edward Schillebeeckx despre înviere în perspectivă contemporană.  Valeriu Frunzaru și Elena Monica Frunzaru analizează perspectiva sociologică și cea creștină despre materialism într-o abordare comparativă.

Analiza de discurs fundamentează două din articolele revistei. Pe de o parte, Roxana Patraș, Camelia Grădinaru și Sorina Postolea investighează comentariile online ale utilizatorilor pornind de la o serie de articole despre cazul incendiului de la clubul „Colectiv”. Pe de altă parte, un grup de cercetători din Malaezia cordonat de Azweed Mohamad conduc o analiză a cazurilor de apostazie înregistrate în regiune.

Comunicarea politică reprezintă obiectul analizei Aurei-Elena Schussler, într-un text despre mitul ciberspațiului și limitele netocrației. Dimensiunea simbolică a responsabilității  în comunicarea organizațională este tema articolului semnat de Iulia Grad.

Andrés Francisco Dapuez propune un excurs asupra fundamentelor teologice și filosofice ale developmentalismului. Secțiunea articolelor se încheie cu încercarea de a oferi o soluție crizei identitare europene din perspectiva dezvoltării  personale și a visului american, oferită de Sandu Frunză.

Numărul 48 conține de asemenea trei recenzii ale unor apariții editoriale. Ramona Hosu analizează un volum al lui Ioan Chirilă; Teodora Groza și Elvira Groza semnalează apariția lucrării de debut a lui Mihnea Stoica despre populismul european; iar Iuliu-Marius Morariu trece în revistă o apariție recentă a editurii Eikon despre etica gîndirii religioase a lui Dumitru Stăniloae.

 

Vă invităm să citiți aceste texte și să le recomandați tuturor celor interesați de abordările religioase interdisciplinare.