A apărut numărul 58 din revista JSRI

Ne bucurăm să vă anunțăm apariția numărului 58, volumul 20 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies.

Anula acesta revista JSRI sărbătorește 20 de ani de publicare constantă. Cu această ocazie, prezentul număr se lansează pe o variantă înnoită a site-ului revistei.

Studiul interdisciplinar al religiilor s-a aflat mereu în centrul articolelor și studiilor JSRI. În acest prim număr din 2021 puteți citi texte care analizează elemente din tradițiile iudaice, catolice, ortodoxe, protestante și islamice, ca și texte care propun abordări comparative sau centrate pe diverse aspecte metodologice. Autorii din acest număr sunt cercetători și profesori la universități din Israel, Brazilia, Polonia, Federația Rusă, Ucraina, Norvegia, Philippine, Turcia și România.

Revista se deschide cu un text al lui Moshe Idel despre metodologia din studiile religioase, pornind de la exemplul lucrărilor lui Ioan Petru Culianu.

În continuare, Abraham Ofir Shemesh abordează o fațetă inedită a raportului dintre știință și religie, respectiv ipoteza “șoarecelui evolutionist” și ocurențele acestuia de la literature rabinică medievală și până la cea contemporană.

Fundamentele simbolice și mitologice din campania politică a președintelui Braziliei reprezintă subiectul articolului semnat de o echipă de cercetători de la Universitatea Federală din Parana. Studiul acestora își propune să contribuie la literatura științifică focalizată pe brandurile politice și arată că “o narațiune construită simultan pe un outsider mitic/eroic a favorizat candidatul în contextual polarizării politice”.

O abordare comparativă a activităților religioase caritabile din Ungaria și Polonia propune articolul lui Tadeusz Kamiński. El demonstrează că nici orientarea politică, nici nivelul religiozității din societate nu influențează negativ aceste activități din sfera serviciilor sociale.

Michal Oleksowicz și Piotr Roszak descriu faptul pluralității drept valoare epistemică, evidențiind explicațiile teologice în cadrul dezbaterii dintre știință și religie. Un demers inedit de combinare a analizelor religioase și de factură economică este avansat de Willard Enrique R. Macaraan în textul său “Pope Francis and his call for a new economic model: The anthropological criterion”. Lucrarea sa discută acest nou model economic, punând accent pe centralitatea criteriului antropologic.

Georgios Trantas încearcă să aducă o perspectivă novatoare asupra discuțiilor legate de europenizare folosind perspectiva esteticii religio-culturale. Mai precis, analizele sale demonstrează că “este posibilă o identitate europeană hibridă și colectivă, care poate fi cultivată în interiorul contextului peisajului religios intra-european”.

Anna Viktorovna Tonkovidova și Pavel Evgenyevich Boyko propun o dialectică asociată conceptului de “sobornost”, pe care îl explorează în lucrările lui Bulgakov și Florensky. Fundamentele filosofice ale concepției lui Berdiaev  fac obiectul articolului lui Hanna Yemelianenko și Serhii Shevchenko. În opinia autorilor, specificul existențialismului creștin tipic pentru autorul rus constă “în stabilirea unei comensurabilități speciale între om și Dumnezeu și în teza care afirmă ‘umanitatea eternă’ a lui Dumnezeu”. 

Vasile Hațegan analizează într-o manieră interdisciplinară două forme ale practicii consilierii: consilierea filosofică și cea spirituală. Textul său pledează pentru adoptarea acestor forme de consigliere pe o scară cât mai largă.

Humberto Ortega-Villaseñor își fixează orizontul cercetării sale “dincolo de raționalizarea weberiană” – explorând spațiile culturale și concepțiile religioase care scapă perspectivei raționalizatoare propusă în context occidental.

Relația dintre ideologia fundamentalistă islamică și diversele variante de propagandă online sunt explorate de către Aldona Maria Piwko. Pornind de la analiza mai multor surse specifice, autoarea își propune să evidențieze limitele acestei ideologii. 

O abordare la intersecția studiilor de gen, analizei politice și studiilor religioase propune articolul lui Nuray Karaman despre statutul femeilor în Turcia contemporană. Studiul său explică „importanța analizei identităților intersectate pentru a înțelege mai bine relațiile de gen și statutul femeilor în Turcia, prin reflectarea asupra influențelor contextuale prezente asupra genului, politicii și religiei”.

Numărul se încheie cu recenziile a doi tineri cercetători clujeani, Iuliu-Marius Morariu și Grigore-Toma Someșan, care semnalează apariții recente din domeniul spiritualității și imaginarului religios.

foto – Adrian Curiel pe Unsplash