Primul număr al Revistei de Filosofie Aplicată

Ne bucurăm să vă putem semnala apariția primului număr al Revistei de Filosofie Aplicată, o revistă publicată de SACRI cu sprijinul Centrului de Filosofie Aplicată al Universității Babeș-Bolyai și al Atelierului de Comunicare și Dezvoltare Personală.

Revista se adresează cercetătorilor din domeniul filosofiei aplicate și își propune să publice două numere pe an. Textele sunt publicate în limba română sau în limba engleză.

Primul număr se deschide cu un articol semnat de Karoly Veress, directorul Centrului de Filosofie Aplicată, care discută tradițiile curente în domeniul filosofiei aplicate, cele mai importante fiind tradiția hermeneutică și cea postmodernă. Concluzia autorului este că „practica hermeneutică a aplicării are șansa de a aduce filosofia mai aproape de condiția umană”.

Tema generală a studiilor și articolelor din primul număr al revistei este filosofia comunicării.

Sandu Frunză, în studiul său Consilierea filosofică și continua restaurare a ființei umane analizează mai multe elemente ce trasează profilul consilierii filosofice la începutul secolului XXI. Autorii discutați în acest context sunt filosofii Lou Marinoff, Aurel Codoban și Emmy van Deurzen.

În studiul On the Strategic Dimension of the Bohmian Dialogue, Iulia Grad relevă importanța conceptului de dialog din gândirea lui David Bohm pentru practica dialogului. Autoarea subliniază că aspectele relevante pentru această practică sunt dimensiunea epistemologică, cea creativă și cea etică.

Articolul lui Radu-Cristian Andreescu, Problema trimiterii în teoriile semnului: De la Saussure și Peirce la Baudrillard pleacă de la teoreticienii clasici ai semnului – Ferdinand de Saussure și Charles Sanders Peirce, pentru a evidenția „urmele” acestor concepții în conceptele de simulare și simulacru dezvoltate de Jean Baudrillard.

Pe urmele lui Saussure, însă inspirându-se din exegezele propuse de Jacques Derrida, G.W.F.Hegel și Maurice Merleau-Ponty, este și contribuția propusă de Ioan Corjuc, Semnul – o unitate cu două fețe.

Pornind de la ideile lui Robert T. Craig și Hans-Georg Gadamer, Anisia Alis Iacob propune o analiză în cheie triplă a comunicării (ca practică, întâlnire în spațiu și ca virtualitate). Textul ei, Comunicarea. O analiză a întâlnirii, discută de asemenea consecințele dezvoltărilor tehnologice din ultimele decenii asupra fenomenului comunicării.

Numărul se încheie cu trei recenzii care abordează lucrări recente din mai multe sub-domenii ale filosofiei aplicate: filosofia politică și jurisprudența europeană (cartea Governance by Numbers, de Alain Supiot, recenzată de Teodora Groza), filosofia pentru copii (cartea Paroles des philosophes en herbe, recenzată de Mihaela Frunză) și respectiv relați dintre filosofie, politică și literatură (cartea Între moartea politicii și moartea lui Dumnezeu, recenzată de Silviu Cristian Rad).

Vă invităm să lecturați textele din primul număr al Revistei de Filosofie Aplicată și să le împărtășiți cu colegii și colaboratorii dumnavoastră.

(prezentare de Mihaela Frunză)

Prelegeri SCIRI susținute de masteranzii de la Masteratul de Filosofie, comunicare, cultură

În luna decembrie, masteranzii din anul II al programului de Masterat de Filosofie, comunicare, cultură vor susține următoarele Prelegeri SCIRI:

În data de 10 decembrie, Claudiu Ivo Bîrzan va propune o discuție pornind de la tema Analiza eticii alianței terapeutice. În prezentarea sa, va vorbi despre bunele practici ale psihoterapiei: autonomia (asigură posibilitatea unei maxime puteri de alegere), fidelitatea (a respecta promisiunile), justețea (asigurarea că beneficiile sunt distribuite echitabil), binefacerea și non-prejudicierea (a nu face rău altora). Prezentarea acestuia va analiza un studiu de caz de contra-transfer, respectiv o situație care testează capacitatea terapeutului de a observa momentul în care “povestea” pacientului îl influențează la nivel personal, îl “atinge” într-un mod care periclitează procesul terapeutic.

În data de 17 decembrie, Ivan Zhyhal va vorbi despre Universitatea contemporană și științele socio-umane. Universitatea este un produs al societății, iar evoluția ei reflectă schimbările politice, economice, epistemice și morale care au avut loc și au loc în lume. În timpul prezentării va vorbi despre trei limbaje ale descrierii universității:  universitatea ca inginer social, ca partid politic și respectiv corporație de afaceri. Un loc separat va fi acordat relației dintre universitate și științele socio-umane.

De asemenea, Ioan Corjuc va aborda tema Întâlnirea dintre medic și pacient ca relație ireductibilă. Plecând de la faptul că în relația Eu-Celălalt nu-l putem determina niciodată pe Celălalt, așa cum o facem cu obiectele de pildă, în relația eu-obiect, că nu putem produce o reprezentare fixă, un concept cu ajutorul cărora să-l determinăm pe Celălalt, iar asta nu datorită unei neputințe a facultăților noastre, ci datorită faptului că Celălalt, ca Infinit spune Levinas, nu se lasă prins într-o totalitate. De aici și numele derelație ireductibilă în care Celălalt nu este reductibil la o reprezentare. Așadar faptul că relația dintre medic și pacient, în cazul de față, trebuie să fie o relație ireductibilă  este o consecință a Infinitului Celuilalt. Maniera lui Levinas de a privi relația intersubiectivă va fi firul nostru călăuzitor pentru a vedea statutul etic al ralației dintre medic și pacient, așa cum apare această relație la Michel Foucault în Istoria Nebuniei și Puterea Psihiatrică.

Toate prezentările au loc în cadrul Departamentului de Filosofie, sala 130, clădirea centrală a Universității Babeș-Bolyai, str. M. Kogălniceanu nr. 1, cu începere de la orele 14.00.

Participarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Numărul 51 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies

Avem bucuria să vă semnalăm apariția numărului 51, vol. 17 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies.

Numărul se deschide cu textul Korinnei Zamfir, care discută despre fundamentalismul religios și violența împotriva femeilor, în contextul escaladării discursurilor radicale care preiau și deformează pasaje biblice pentru a justifica perpetuarea stereotipurilor de gen și viziunea negativă la adresa femeilor.

Articolul lui Ioan Moga analizează documentele ortodoxe apărute după Conciliul din Creta (2016) și propune un start nou pentru dialogul religios ortodox-catolic, care să pornească de la câteva premise: o reconsiderare a strategiilor politico-religioase, o accentuare a relevanței spirituale, ca și luarea în considerare a diverselor eforturi punctuale de dialog între cele două biserici.

Rolul Bisericii Ortodoxe din Serbia la consolidarea proiectului național contemporan reprezintă tema urmărită de Vladan Jovanović. Pornind de la analiza unor date cantitative din surse primare, autorul decelează trei etape ale acestui proces (anii 1980-prezent), la capătul căruia biserica rămâne factorul central de coagulare a identității naționale.

Regina Mukhametzyanova-Duggal analizează gradul de instituționalizare și eficacitatea politicilor de stat rusești în sfera religioasă, folosind o grilă proprie. Concluzia acesteia este că, deși există un cadru instituțional care permite libertatea diverselor culte religioase, în practică sunt identificate numeroase disfuncționalități, la nivelul sistemului administrativ (federal și regional), ceea ce duce la răspunsuri ineficiente la adresa creșterii tensiunilor interconfesionale.

Obiectivul articolului lui Regletto Aldrich Imbong este să explice rezistența comunității Moro din Philippine prin intermediul unei critici a neoliberalismului. Autorul încearcă să iasă din paradigma investigării acțiunilor comunității Moro în cheie strict religioasă (musulmană) și să confere o interpretare politică, ceea ce ar avea implicații  importante pentru procesul de pace din regiune.

Următoarele două articole explorează intersecțiile dintre religie și mass-media în analiza a două fenomene recente. Primul, semnat de Hanna Orsolya Vincze, studiază referințele religioase la nivelul știrilor online și comentariilor utilizatorilor despre criza refugiaților, de pe surse mediatice românești și maghiare. „Religia generică”, „religia vizibilă”, „religia ca diferență” și „amenințările religioase” sunt câteva dintre categoriile emergente din analiza de discurs realizată de autoare, pe care le pune în relație cu discursurile politice și cu contextul general al sferei publice europene.

Cel de-al doilea articol, aparținând Rodicăi Melinda Sutu, are drept obiectiv decelarea reprezentărilor mediatice ale Bisericii Ortodoxe din România, în proximitatea incendiului tragic izbucnit în clubul „Colectiv”. Autoarea a derulat o analiză calitativă a emisiunilor derulate pe principalele posturi de televiziune naționale, care au prezentat protestele populare de după accident.

Marianna Ruah-Midbar Shapiro realizează o trecere în revistă a motivului „creării realității” în cultura spirituală contemporană, oprindu-se la trei dimensiuni ale acestuia: magic, secularizat și metafizic. Autoarea constată o împletire a discursului secular cu cel spiritual/magic, pe care o interpretează în cheie postmodernă. O altă temă explorată în text este cea a implicațiilor teologice, etice și culturale.

Compararea practicilor ascetice, ale renunțării, din iudaism și hinduism este tema abordată de Amir Mashiach în textul „The Jewish Nazirite and the Hindu Sanyasin: Challenge, Sociology, and Theology”. Comparația este articulată la nivelul motivelor pentru renunțare, al scopurilor urmărite, al modurilor de a urmări acel scop, și al atitudinii comunităților față de ascet.

Textul semnat de Dmytro Shevchuk și Kateryna Shevchuk oferă o perspectivă asupra influenței teologiei politice și mesianismului în politica modernă, în condițiile societății secularizate.

Sandu Frunză explorează concepția lui Emmy van Deurzen în articolul „Philosophy, Spirituality, Therapy”. Premisa autorului este că Emmy van Deurzen este una dintre cele mai originale voci care reinstaurează importanța filosofiei și a dialogului terapeutic filosofic pentru omul contemporan.

În secțiunea „Reviews” a revistei sunt propuse două incursiuni în operele recente ale unor autori contemporani. Vasile Cătălin Bobb realizează o lectură hermeneutică a cărții profesorului Istvan V. Kiraly, Existence(s). Short Deep Forage Chapters, iar Iuliu-Marius Morariu descrie perspectiva teologică asupra dezvoltării personale din lucrarea Israel. Întoarcerea acasă semnată de Ioan Chirilă.

Sperăm că lectura textelor din acest număr să fie un prilej de inspirație. Vă invităm să citiți textele și să le recomandați tuturor celor care sunt interesați de aceste teme.

Prezentare de Mihaela Frunza

Conferință SCIRI și lansare JSRI

Masteratul de Publicitate, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, împreună cu SCIRI și Centrul de Filosofie Aplicată vă invită la o discuție prilejuită de un dublu eveniment. În prima parte a serii, Pr. Prof. Dr. Ioan Chirilă va susține o conferință, cu titlul: „Conceptul de unitate la Noica, Țuțea și Ionesco”. În cea de-a doua parte editorii și autorii revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies vor lansa numărul 51 al revistei.

Evenimentul va avea loc miercuri, 7 noiembrie, cu începere de la ora 19.00 în sala IV/I, la sediul FSPAC (str. Traian Moșoiu nr. 71). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Numărul 50 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies

Numărul 50 (volumul 17, vara 2018) al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies este disponibil pe site. Invităm cititorii revistei să se bucure împreună cu noi la apariția numărului 50, respectiv să citească și să distribuie articolele din acest număr.

Primul text aparține profesorului Erdoğan Yıldırım, de la Middle East Technical University (Ankara, Turcia) care propune o adaptare a perspectivei hegeliene de tematizare a problemei cunoașterii, care încorporează demersul lui Heidegger și Aristotel.

Articolul lui Ioan Biriș (Universitatea de Vest, Timișoara) dorește să demonstreze inexistența unei inconsistențe logico-formale la nivelul Sfintei Treimi din creștinism: „Totalitatea lui Dumnezeu nu este o generalizare în spiritul abstractizării aristoteliene, ci o particularitate, o ‘personalizare’ care nu anulează individualul, ci îl evidențiază prin instanțiere”.

Doi cercetători de la Universitatea Gothenburg, Clemens Cavallin și Åke Sander discută situația studiilor religioase din India, pornind de la un studiu de caz aplicat Universității Banaras Hindu. Scopul acestora este de a oferi o alternativă pentru dezvoltarea studiilor religioase în această țară, care să pornească de la valorile umane universale, ancorate în tradițiile locale.

În articolul său „On Horizontal Transcendence„, profesorul Veress Karoly abordează aspectele hermeneutice ale Reformei protestante, precum și trei procese tipice ale fenomenului modernizării.

Noda Mozes explorează schimbarea de paradigmă produsă la nivelul Bisericii Catolice după Conciliul Vatican II, în termenii recunoașterii libertății religioase. Autorul argumentează că, deși declarația „Dignitatis humanae” este considerată ca o declarație de separare între biserică și stat, la o lectură mai atentă aceasta poate fi citită ca un nou model de colaborare între acestea.

Problema relației dintre religios și secular este abordată și de textul semnat de  Keqian Xu și Guoming Wang, de la Universitatea Nanjing (Nanjing, China). Aceștia discută confucianismul, atât din perspectiva religiozității cât și a rolului său pe care îl are în construirea ideologiei seculare.

Echipa de cercetători coordonată de Ioan Chirilă propune o temă transversală de-a lungul istoriei creștinismului: formele prin care lumina divină se manifestă și este accesibilă persoanelor umane (lumină, icoană, vitraliu, iluminare).

Diana Cotrău și Alexandra Cotoc aduc în discuție un studiu de caz al fenomenului Colectiv, utilizând instrumentele analizei critice a discursului și ale studiilor religioase. Interesul lor se îndreaptă asupra strategiilor comunicării interpersonale online, în măsura în care acestea facilitează solidaritatea civică pe rețelele de socializare, în cazul incidentelor locale, cu o acoperire locală și internațională.

Numărul 50 se încheie cu două articole din rubrica „Thinkers of Today” (Gânditori contemporani), rubrică destinată recunoașteri contribuției unor intelectuali reprezentativi pentru studiile religioase și filosofia contemporană, care au sprijinit revista Journal for Study of Religions and Ideologies. Este vorba pe de o parte despre Ioan Biriș, ale cărui rezultate sunt prezentate de Florea Lucaci; și despre Aurel Codoban, a cărui contribuție la reconceptualizarea corporalității este analizată de Sandu Frunză.

(prezentare de Mihaela Frunză)

2% pentru programele Asociației SACRI

Dragi prieteni ai SCIRI,

Dacă doriți să sprijiniți în continuare programele Asociației SACRI (Seminarul SCIRI, Revista Journal for the Study of Religions and Ideologies și Clubul de Filosofie cu copiii) puteți să o faceți trimițând administrației fiscale de care aparțineți Declarația 230. Prin aceasta, redirecționați 2% din impozitele dumneavoastră către programele asociației.

Puteți folosi pentru aceasta modelul de declarație de la link-ul de mai jos, pre-completat cu datele asociației (prima filă, dacă aveți doar venituri provenite din salarii sau din pensii). Instrucțiunile sunt pe pagina 3 din fișier.

Vă mulțumim pentru susținere!

SACRI 230 2018

 

Dezbatere SCIRI despre „Jurnalul Amurgului iubirii”

Avem deosebita plăcere să vă invităm în data de 8 mai 2018, cu începere de la orele 17.00, la o dezbatere prilejuită de apariția recentă a romanului Jurnalul Amurgului iubirii la Editura Școala Ardeleană, sub semnătura filosofului Aurel Codoban.

Cartea va fi discutată de Ruxandra Cesereanu, Ioan Chirilă, Marius Jucan și Adrian Opre în prezența autorului Aurel Codoban. Evenimentul va avea loc la Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, str. M. Kogălniceanu nr. 1, sala 11/1 (Ștefănescu-Goangă).

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Celor doritori să participe le recomandăm să se înscrie pe pagina FB a evenimentului.

 

Conferința SCIRI despre religie în Japonia – FOTO

De ce susțin japonezii că nu au (o singură) religie? Și cum se împacă o țară super-tehnologizată cu temple budiste, altare shintoiste și ceremonii de nuntă occidentale? Despre toate aceste subiecte a povestit în această seară, cu umor și erudiție, profesorul Keiji Notani, de la Universitatea Kobe din Japonia.

Pe parcursul conferinței, publicul numeros și interesat a aflat că japonezii sunt extrem de toleranți în materie de religie (mai puțin în ce privește intoleranța religioasă), combinînd în manieră sincretică elemente din religiile diverse cu care au venit în contact de-a lungul timpului. De asemenea, că religia este prezentă în viața cotidiană a japonezilor în feluri multiple, uneori surprinzătoare, alteori savuroase (cum ar de exemplu adaptarea practicilor cosumeriste la contextul spiritual japonez, relevat de campanii de marketing precum ritualul pentru puii decedați imaginat de KFC Japonia 🙂 A fost o conferință antrenantă, iar publicul a adresat nenumărate întrebări la final. Mulțumim pentru participare și mulțumiri speciale Iuliei Medveschi și Alexandrei Ciarnău pentru poze.

 

Conferință SCIRI despre religie în Japonia

SCIRI, Masteratul de Comunicare Politică și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării vă invită la conferința profesorului Keiji Notani, de la Universitatea Kobe (Japonia).

Tema prelegerii sale va fi „Why do the Japanese people say they have no religion? Religion in Japan and its characteristics”. Prelegerea va fi susținută în limba engleză.

Întâlnirea va avea loc miercuri, 21 martie 2018, cu începere de la orele 18.00 în sala IV/1 a clădirii FSPAC de pe strada Traian Moșoiu nr. 71. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

 

A apărut noul număr al revistei JSRI

Numărul 49 (volumul 17, primăvara 2018) al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies este disponibil din data de 25 februarie pe site. Invităm cititorii revistei să citească și să distribuie articolele din acest număr.

Revista se deschide cu articolul lui Marianna Ruah-Midbar Shapiro, Abracadabra! Postmodern Therapeutic Methods: Language as a Neo-Magical Tool, care explorează ideea provocatoare a terapeuticilor postmoderne, în contextul medicinii complementare și alternative.

Abraham Ofir Shemesh vorbește despre practicile medicale ale lui Maimonide în relație cu creștinii în The Physician vs. the Halakhic Man: Theory and Practice in Maimonides’s Attitude towards Treating Gentiles în timp ce Amir Mashiach analizează valoarea religioasă a muncii pornind de la studiul de caz al lui Rabbi Chaim Hirschensohn.

Problema moralității avortului este rediscutată de Michael Jones și John B. Molinari Jr., din perspectiva dezacordurilor din comunităților de experți.

O echipă de cercetători aflați sub coordonarea lui Forouzan Akrami își propun să aducă împreună principiile bioeticii, respectiv politicile din domeniul sănătății publice în contextul valorilor religioase islamice.

Teodor Nedelea și Jean Nedelea explorează relația dintre democrație și miturile politice în cazul Papei Benedict al XVI-lea.

Obediah Dodo analizează conflictele dintre religia Shona din Zimbabwe și creștinismul penticostal, din perspectiva teoriilor dominației sociale și ale conflictului între civilizații. Konstantin Kachan trece în revistă evoluția radicalismului islamic din ultimele două secole.

Un fenomen explorat în literatură, vampirismul, este abordat din perspectiva studiilor religioase interdisciplinare de către doi cercetători din Taiwan, Max Chia-Hung Lin și Paul Juinn Bing Tan.

Problema brandului politic și a comunicării simbolice sunt puse în relație cu construcția imaginii publice în articolul semnat de Iulia Medveschi și Sandu Frunză.

Numărul 49 al revistei se încheie cu două recenzii, semnate de Iuliu-Marius Morariu și Claudia Chiorean.