Seminarul de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor si Ideologiilor


Primul număr al Revistei de Filosofie Aplicată

Ne bucurăm să vă putem semnala apariția primului număr al Revistei de Filosofie Aplicată, o revistă publicată de SACRI cu sprijinul Centrului de Filosofie Aplicată al Universității Babeș-Bolyai și al Atelierului de Comunicare și Dezvoltare Personală.

Revista se adresează cercetătorilor din domeniul filosofiei aplicate și își propune să publice două numere pe an. Textele sunt publicate în limba română sau în limba engleză.

Primul număr se deschide cu un articol semnat de Karoly Veress, directorul Centrului de Filosofie Aplicată, care discută tradițiile curente în domeniul filosofiei aplicate, cele mai importante fiind tradiția hermeneutică și cea postmodernă. Concluzia autorului este că „practica hermeneutică a aplicării are șansa de a aduce filosofia mai aproape de condiția umană”.

Tema generală a studiilor și articolelor din primul număr al revistei este filosofia comunicării.

Sandu Frunză, în studiul său Consilierea filosofică și continua restaurare a ființei umane analizează mai multe elemente ce trasează profilul consilierii filosofice la începutul secolului XXI. Autorii discutați în acest context sunt filosofii Lou Marinoff, Aurel Codoban și Emmy van Deurzen.

În studiul On the Strategic Dimension of the Bohmian Dialogue, Iulia Grad relevă importanța conceptului de dialog din gândirea lui David Bohm pentru practica dialogului. Autoarea subliniază că aspectele relevante pentru această practică sunt dimensiunea epistemologică, cea creativă și cea etică.

Articolul lui Radu-Cristian Andreescu, Problema trimiterii în teoriile semnului: De la Saussure și Peirce la Baudrillard pleacă de la teoreticienii clasici ai semnului – Ferdinand de Saussure și Charles Sanders Peirce, pentru a evidenția „urmele” acestor concepții în conceptele de simulare și simulacru dezvoltate de Jean Baudrillard.

Pe urmele lui Saussure, însă inspirându-se din exegezele propuse de Jacques Derrida, G.W.F.Hegel și Maurice Merleau-Ponty, este și contribuția propusă de Ioan Corjuc, Semnul – o unitate cu două fețe.

Pornind de la ideile lui Robert T. Craig și Hans-Georg Gadamer, Anisia Alis Iacob propune o analiză în cheie triplă a comunicării (ca practică, întâlnire în spațiu și ca virtualitate). Textul ei, Comunicarea. O analiză a întâlnirii, discută de asemenea consecințele dezvoltărilor tehnologice din ultimele decenii asupra fenomenului comunicării.

Numărul se încheie cu trei recenzii care abordează lucrări recente din mai multe sub-domenii ale filosofiei aplicate: filosofia politică și jurisprudența europeană (cartea Governance by Numbers, de Alain Supiot, recenzată de Teodora Groza), filosofia pentru copii (cartea Paroles des philosophes en herbe, recenzată de Mihaela Frunză) și respectiv relați dintre filosofie, politică și literatură (cartea Între moartea politicii și moartea lui Dumnezeu, recenzată de Silviu Cristian Rad).

Vă invităm să lecturați textele din primul număr al Revistei de Filosofie Aplicată și să le împărtășiți cu colegii și colaboratorii dumnavoastră.

(prezentare de Mihaela Frunză)

sigla RFA

Numărul 50 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies

Numărul 50 (volumul 17, vara 2018) al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies este disponibil pe site. Invităm cititorii revistei să se bucure împreună cu noi la apariția numărului 50, respectiv să citească și să distribuie articolele din acest număr.

Primul text aparține profesorului Erdoğan Yıldırım, de la Middle East Technical University (Ankara, Turcia) care propune o adaptare a perspectivei hegeliene de tematizare a problemei cunoașterii, care încorporează demersul lui Heidegger și Aristotel.

Articolul lui Ioan Biriș (Universitatea de Vest, Timișoara) dorește să demonstreze inexistența unei inconsistențe logico-formale la nivelul Sfintei Treimi din creștinism: „Totalitatea lui Dumnezeu nu este o generalizare în spiritul abstractizării aristoteliene, ci o particularitate, o ‘personalizare’ care nu anulează individualul, ci îl evidențiază prin instanțiere”.

Doi cercetători de la Universitatea Gothenburg, Clemens Cavallin și Åke Sander discută situația studiilor religioase din India, pornind de la un studiu de caz aplicat Universității Banaras Hindu. Scopul acestora este de a oferi o alternativă pentru dezvoltarea studiilor religioase în această țară, care să pornească de la valorile umane universale, ancorate în tradițiile locale.

În articolul său „On Horizontal Transcendence„, profesorul Veress Karoly abordează aspectele hermeneutice ale Reformei protestante, precum și trei procese tipice ale fenomenului modernizării.

Noda Mozes explorează schimbarea de paradigmă produsă la nivelul Bisericii Catolice după Conciliul Vatican II, în termenii recunoașterii libertății religioase. Autorul argumentează că, deși declarația „Dignitatis humanae” este considerată ca o declarație de separare între biserică și stat, la o lectură mai atentă aceasta poate fi citită ca un nou model de colaborare între acestea.

Problema relației dintre religios și secular este abordată și de textul semnat de  Keqian Xu și Guoming Wang, de la Universitatea Nanjing (Nanjing, China). Aceștia discută confucianismul, atât din perspectiva religiozității cât și a rolului său pe care îl are în construirea ideologiei seculare.

Echipa de cercetători coordonată de Ioan Chirilă propune o temă transversală de-a lungul istoriei creștinismului: formele prin care lumina divină se manifestă și este accesibilă persoanelor umane (lumină, icoană, vitraliu, iluminare).

Diana Cotrău și Alexandra Cotoc aduc în discuție un studiu de caz al fenomenului Colectiv, utilizând instrumentele analizei critice a discursului și ale studiilor religioase. Interesul lor se îndreaptă asupra strategiilor comunicării interpersonale online, în măsura în care acestea facilitează solidaritatea civică pe rețelele de socializare, în cazul incidentelor locale, cu o acoperire locală și internațională.

Numărul 50 se încheie cu două articole din rubrica „Thinkers of Today” (Gânditori contemporani), rubrică destinată recunoașteri contribuției unor intelectuali reprezentativi pentru studiile religioase și filosofia contemporană, care au sprijinit revista Journal for Study of Religions and Ideologies. Este vorba pe de o parte despre Ioan Biriș, ale cărui rezultate sunt prezentate de Florea Lucaci; și despre Aurel Codoban, a cărui contribuție la reconceptualizarea corporalității este analizată de Sandu Frunză.

sigla color JSRI

(prezentare de Mihaela Frunză)