Seminarul de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor si Ideologiilor


Numărul 50 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies

Numărul 50 (volumul 17, vara 2018) al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies este disponibil pe site. Invităm cititorii revistei să se bucure împreună cu noi la apariția numărului 50, respectiv să citească și să distribuie articolele din acest număr.

Primul text aparține profesorului Erdoğan Yıldırım, de la Middle East Technical University (Ankara, Turcia) care propune o adaptare a perspectivei hegeliene de tematizare a problemei cunoașterii, care încorporează demersul lui Heidegger și Aristotel.

Articolul lui Ioan Biriș (Universitatea de Vest, Timișoara) dorește să demonstreze inexistența unei inconsistențe logico-formale la nivelul Sfintei Treimi din creștinism: „Totalitatea lui Dumnezeu nu este o generalizare în spiritul abstractizării aristoteliene, ci o particularitate, o ‘personalizare’ care nu anulează individualul, ci îl evidențiază prin instanțiere”.

Doi cercetători de la Universitatea Gothenburg, Clemens Cavallin și Åke Sander discută situația studiilor religioase din India, pornind de la un studiu de caz aplicat Universității Banaras Hindu. Scopul acestora este de a oferi o alternativă pentru dezvoltarea studiilor religioase în această țară, care să pornească de la valorile umane universale, ancorate în tradițiile locale.

În articolul său „On Horizontal Transcendence„, profesorul Veress Karoly abordează aspectele hermeneutice ale Reformei protestante, precum și trei procese tipice ale fenomenului modernizării.

Noda Mozes explorează schimbarea de paradigmă produsă la nivelul Bisericii Catolice după Conciliul Vatican II, în termenii recunoașterii libertății religioase. Autorul argumentează că, deși declarația „Dignitatis humanae” este considerată ca o declarație de separare între biserică și stat, la o lectură mai atentă aceasta poate fi citită ca un nou model de colaborare între acestea.

Problema relației dintre religios și secular este abordată și de textul semnat de  Keqian Xu și Guoming Wang, de la Universitatea Nanjing (Nanjing, China). Aceștia discută confucianismul, atât din perspectiva religiozității cât și a rolului său pe care îl are în construirea ideologiei seculare.

Echipa de cercetători coordonată de Ioan Chirilă propune o temă transversală de-a lungul istoriei creștinismului: formele prin care lumina divină se manifestă și este accesibilă persoanelor umane (lumină, icoană, vitraliu, iluminare).

Diana Cotrău și Alexandra Cotoc aduc în discuție un studiu de caz al fenomenului Colectiv, utilizând instrumentele analizei critice a discursului și ale studiilor religioase. Interesul lor se îndreaptă asupra strategiilor comunicării interpersonale online, în măsura în care acestea facilitează solidaritatea civică pe rețelele de socializare, în cazul incidentelor locale, cu o acoperire locală și internațională.

Numărul 50 se încheie cu două articole din rubrica „Thinkers of Today” (Gânditori contemporani), rubrică destinată recunoașteri contribuției unor intelectuali reprezentativi pentru studiile religioase și filosofia contemporană, care au sprijinit revista Journal for Study of Religions and Ideologies. Este vorba pe de o parte despre Ioan Biriș, ale cărui rezultate sunt prezentate de Florea Lucaci; și despre Aurel Codoban, a cărui contribuție la reconceptualizarea corporalității este analizată de Sandu Frunză.

sigla color JSRI

(prezentare de Mihaela Frunză)

Reclame

A apărut numărul 48 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies

Vă invităm să lecturați articolele din numărul 48 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies, disponibile pe site-ul revistei.

Revista se deschide cu articolul semnat de Ioan Chirilă, Stelian Pașca-Tușa, Elena Onețiu, o perspectivă actuală despre istoria lui Melchizedek în tradiția rabinică și creștină. Ramona Simuț discută poziția lui Edward Schillebeeckx despre înviere în perspectivă contemporană.  Valeriu Frunzaru și Elena Monica Frunzaru analizează perspectiva sociologică și cea creștină despre materialism într-o abordare comparativă.

Analiza de discurs fundamentează două din articolele revistei. Pe de o parte, Roxana Patraș, Camelia Grădinaru și Sorina Postolea investighează comentariile online ale utilizatorilor pornind de la o serie de articole despre cazul incendiului de la clubul „Colectiv”. Pe de altă parte, un grup de cercetători din Malaezia cordonat de Azweed Mohamad conduc o analiză a cazurilor de apostazie înregistrate în regiune.

Comunicarea politică reprezintă obiectul analizei Aurei-Elena Schussler, într-un text despre mitul ciberspațiului și limitele netocrației. Dimensiunea simbolică a responsabilității  în comunicarea organizațională este tema articolului semnat de Iulia Grad.

Andrés Francisco Dapuez propune un excurs asupra fundamentelor teologice și filosofice ale developmentalismului. Secțiunea articolelor se încheie cu încercarea de a oferi o soluție crizei identitare europene din perspectiva dezvoltării  personale și a visului american, oferită de Sandu Frunză.

Numărul 48 conține de asemenea trei recenzii ale unor apariții editoriale. Ramona Hosu analizează un volum al lui Ioan Chirilă; Teodora Groza și Elvira Groza semnalează apariția lucrării de debut a lui Mihnea Stoica despre populismul european; iar Iuliu-Marius Morariu trece în revistă o apariție recentă a editurii Eikon despre etica gîndirii religioase a lui Dumitru Stăniloae.

 

Vă invităm să citiți aceste texte și să le recomandați tuturor celor interesați de abordările religioase interdisciplinare.