Conferință SCIRI online cu Ștefan Maftei (updated)
Avem bucuria de a vă invita la următoarea conferință virtuală SCIRI, la care ne va vorbi Ștefan Maftei despre Nietzsche. Filosofia corpului în „Așa grăit-a Zarathustra”.
Conferința va avea acces vineri, 1 mai 2020, de la ora 16.00, pe platforma ZOOM.
Datele de acces:
Topic: Conferinta SCIRI Stefan Maftei
Time: May 1, 2020 04:00 PM Bucharest
Join Zoom Meeting
https://us02web.zoom.us/j/81746181553?pwd=YjJ0dlZralVBYU9RNGJTbjdRUFE1dz09
Meeting ID: 817 4618 1553
Password: 887068
Vă rugăm să intrați pe platformă cu 10 minute înainte de ora 16.00 și să vă setați numele de utilizator într-un nume identificabil.
Înregistrarea prelegerii poate fi urmărită aici:
Conferință SCIRI online cu Anton Crișan (updated)
Vă invităm la conferința SCIRI susținută de Dr. Anton Crișan, lector asociat la Facultatea de Istorie și Filosofie, Departamentul de Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai. Conferința se va desfășura online, pe platforma Zoom.
Tema conferinței sale este Cunoaștere și naturalism științific la John McDowell.
Conferința va avea loc vineri 24 aprilie 2020, cu începere de la orele 16.00.
Datele de acces ale conferinței:
Topic: Conferinta SCIRI Anton Crisan
Time: Apr 24, 2020 04:00 PM Bucharest
Join Zoom Meeting
https://us02web.zoom.us/j/84368944799?pwd=R2xCZjRobXFDYzI4ZmVBUVYwR2tCZz09
Meeting ID: 843 6894 4799
Password: 021485
Reguli de acces:
– vă rugăm să vă conectați în intervalul orar 15.50-16.00 și să folosiți un nume de utilizator identificabil;
– vă rugăm să vă mențineți microfonul închis pe toată durata prelegerii;
– prelegerea va fi urmată de o secțiune de întrebări și răspunsuri.
Conferință SCIRI susținută de Anton Crișan
Vă invităm la prima conferință SCIRI din cel de-al doilea semestru al anului universitar 2019-2020. Invitatul nostru este Dr. Anton Crișan, lector asociat la Facultatea de Istorie și Filosofie, Departamentul de Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai.
Tema conferinței sale este Cunoaștere și naturalism științific la John McDowell.
Conferința va avea loc miercuri 18 martie, ora 14.00, sala Lucian Blaga (10/I), Facultatea de Istorie și Filosofie, clădirea centrală UBB (Str. M. Kogălniceanu nr. 1). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Prelegeri SCIRI despre biserică și stat
Vă invităm la două prezentări susținute de doctoranzii de la Școala Doctorală Istorie. Civilizație. Cultură care vor avea loc luni, 20 ianuarie 2019, cu începere de la orele 14.00, în sala 130, clădirea centrală UBB (str. M. Kogălniceanu nr. 1).
Mihaela Deac va vorbi despre Teologul iezuit și Biserica Unită (1700-1768).
Unirea cu Biserica Catolică s-a realizat destul de anevoios și cu anumite condiții impuse celor care doreau alianța cu Roma. Una dintre marile cerințe înscrisă în cele două Diplome Leopoldine, în special în cea de a doua, a fost prezența teologului iezuit în organizarea cât și buna fucționare a Bisericii. Prezența teologului în noua confesiune formată, sau mai bine spus recunoscută arăta controlul care îl dorea Sfântul Scaun asupra greco-catolicilor. Fie că vorbim de un control religios, dogmatic sau unul pur administrative, prezența lui pe lângă episcopul unit se vrea să fie mai mult decât o simplă îndrumare și supraveghere a confesiunii. Prezentarea se va axa de la promulgarea celor două diplome, cât și o analiză mai aprofundată a acestora cu privire la rolul teologului iezuit pe lângă episcopi, legăturile cu cei trei episcope care se încadrează în perioada menționată în titlul prezentării (Atanasie Anghel, Ioan Pataki și Inocenție Micu). Prezentarea se va axa asupra conflictului cu Klein, dar o bună parte din conflictul cu vicarul, devenit episcopul Petru Pavel Aron. Deși aflat în exil, Klein va ataca poziția teologului în mai multe scrisori, dovezi scrise care o să mă ducă la concluzia finală, dar nu definitivă asupra poziției și rolului teologului iezuit în cadrul Bisericii Unite.
Daniel Barna va aborda subiectul Biserica și statul în deceniul 5 al secolului al XX-lea: Cazul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla
Deceniul 5 al secolului al XX-lea a reprezentat pentru Biserica Română Unită 8 ani de grele încercări. Prezentarea de față pune accentul pe analizarea situației eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla, ea fiind supusă în cei 8 ani unor continue atacuri venite din partea a două regimuri totalitare: în perioada 1940-1944 este vorba de cel horthist, iar după încheierea celul de-al Doilea Război Mondial, de cel comunist. Activitatea episcopului Iuliu Hossu este punctul cheie al acestei prezentări, deoarece el s-a dovenit a fi un simbol al rezistenței în acea vreme, făcând toate demersurile care i-au stat la îndemână pentru a proteja atât Biserica Unită, cât și pe românii din Transilvania, indiferent de confesiune. De asemenea, prezentarea urmărește și măsurile luate de către comuniști pentru a desfința Biserica Greco-Catolică, și rezultatele pe care aceste măsuri le au atât la nivel național, cât și la nivelul eparhiei avute în analiză.
Prelegeri SCIRI susținute de doctoranzi
Ne bucurăm să vă anunțăm primele prelegeri SCIRI din anul 2020, la care vă așteptăm cu drag.
Miercuri, 15 ianuarie, cu începere de la orele 12.00, vă așteptăm în sala 130 a Facultății de Istorie și Filosofie (Str. Mihail Kogălniceanu nr. 1, etaj 1), pentru a asista la prelegerile SCIRI susținute de doctoranzii de la istorie:
Raul-Alexandru Todika, Metamorfoze ale Cruciadei în secolele XI-XIII
Emil Grigorescu, Aspecte etice în dezbaterea privitoare la fenomenul imigrației
Includem și o scurtă schiță a prezentărilor:
Metamorfoze ale Cruciadei în secolele XI-XIII
Cruciada este exemplul caracteristic al unei instituţii care de-a lungul timpului s-a dezvoltat, s-a alterat şi s-a stins. Modificările şi devierile, superficiale la început, apoi din ce în ce mai maligne, produse în urma succesului său rapid care a depăşit scopul iniţial, au privat în cele din urmă instituţia de raţiunea ei de a exista. Dintr-o întreprindere care descătuşase entuziasmul religios al maselor, dar şi al elitelor, Cruciada s-a preschimbat în ceva metodic, determinat, calculat şi chiar raţionalizat fiscal, un eficace instrumentum regni şi chiar o acoperire ideologică pentru unele opţiuni politice de natură pur utilitaristă
Aspecte etice în dezbaterea privitoare la fenomenul imigrației
Scopul acestei prezentări este de a introduce dezbaterea etică din jurul fenomenului de imigrație în contextul relevant al crizei de refugiați din Europa. Este important de menționat că obiectivul acestei prezentări nu este de a lua partea vreunei opinii. Astfel, voi descrie principalele chestiuni și voi explica care sunt principiile care stau la baza lor. Apoi voi prezenta în egală măsură felul în care sunt utilizate aceste principii pentru a argumenta și contraargumenta primirea de imigranți înăuntrul granițelor UE.
Prelegeri SCIRI despre tehnologie, spațiu virtual și natura umană
Vă invităm la următoarea întâlnire #SCIRI, unde masteranzii programului de master Filosofie, Cultură, Comunicare își vor prezenta cercetările lor.
Nicolae Goje va aborda întrebarea: Ne-a schimbat tehnologia ca oameni? Perspective etice, antropologice și istorice.
Emanuel Cășvean ne va introduce în lumea jocurilor MMORPG, cu o prelegere despre Mitologiile mistice în spațiul virtual al jocurilor MMORPG ca formă de teologie experimentală.
Întâlnirile sunt programate luni, 2 decembrie 2019, cu începere de la ora 18.00, în sala Chamoux, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai (str. Mihail Kogălnceanu nr. 1).
Prelegeri SCIRI susținute de masteranzii programului Filosofie, Cultură, Comunicare
Vă așteptăm cu drag la următoarea întâlnire SCIRI, unde masteranzii din anul II din programul de Masterat în Filosofie, Cultură, Comunicare își vor prezenta cercetările din acest semestru.
Marius Florea va vorbi despre „Ce se întâmplă după revoluție?” iar Bogdan Raicu despre „Discurs politic, social media și hegemonia spațiului virtual”. Întâlnirea va avea loc luni, 25 noiembrie 2019, cu începere de la ora 18.00, în sala 130 (etaj 1), clădirea centrală a Universității Babeș-Bolyai (str. Mihail Kogălniceanu nr. 1).
Abordarea narativă în psihologie. Conferință susținută de Ovidiu Gavrilovici
Avem bucuria de a vă invita la conferința SCIRI din data de 22 noiembrie 2019, cu începere de la orele 10.30. Invitatul nostru este Ovidiu Gavrilovici, profesor de psihologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Tema pe care o va susține este Abordarea narativă în psihologie. Provocări interdisciplinare.
Conferința va avea loc în intervalul orar 10.30-12.00, în sala 130 (etaj 1), Universitatea Babeș-Bolyai (Str. Mihail Kogălniceanu nr. 1, Cluj).
Conferința inaugurală SCIRI/ anul academic 2019-2020
Avem bucuria să vă invităm la conferința SCIRI de deschidere a anului universitar 2019-2020. Invitatul nostru este Prof. Dr. Ioan Chirilă, care va vorbi despre „Etica academică: Responsabilitate și asumare pentru o comunicare credibilă și restauratoare”.
Evenimentul va avea loc luni, 21 octombrie 2019, cu începere de la orele 18.00 în sala „Lucian Blaga” (X/I), clădirea centrală a Universității Babeș-Bolyai (Str. M. Kogălniceanu nr. 1). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Conferință SCIRI despre Gabriel Marcel
Vă invităm la prelegerea SCIRI din data de miercuri, 5 iunie, cu începere de la orele 15.oo, cu tema Veghere și moarte în gândirea lui Gabriel Marcel. Aceasta va fi susținută de Paul Mercier, doctorand al Școlii Doctorale de Filosofie. Prelegerea va avea loc în sala 130 (etaj 1), în clădirea centrală a Universității Babeș-Bolyai (str. M. Kogălniceanu nr. 1).
Redăm în continuare rezumatul conferinței:
„Conferința își propune să studieze legătura dintre conceptele de veghere și de moarte în filosofia lui Gabriel Marcel. Acest autor a interogat de timpuriu, în urmă morții premature a mamei sale (atunci când avea 5 ani), fenomenul morții și soarta celor decedați, întrebare pe care a continuat-o și după moartea soției sale, și pe care nu a părăsit-o niciodată de-a lungul vieții sale. Pe lângă această întrebare primordială, Gabriel Marcel a dezvoltat și o filosofie critică a lumii tehnice (care împiedică omul de a triumfa asupra deznădăjduirii), căutând să învingă nihilismul abstract ca „întrupare a nimicului” printr-o gândire tragică și concretă a existenței. Pentru a ajunge la speranța care îl caracterizează pe omul viator, primul pas constă, așadar, în adoptarea unei atitudini vigilente, cea a veghetorului, înțeles în primul rând în sensul său fiziologic (ca cea care învinge neatenția, distracția voluntară, somnambulismul și, prin urmare, experiența lui „ca și cum”)
Care este așadar legătura dintre veghere și moarte, în măsura în care nu înțelegem vegherea ca priveghere? Vom încerca să rezolvăm acest paradox în cadrul acestei conferințe, arătând cât de mult contribuie vegherea la păstrarea misterului morții dacă aceasta e deschisă pentru sensul tragic al vieții. Ținând cont că oricare gândire este gândirea unei entității existente, care poate deveni veghere asupra celuilalt, vom prezenta de asemenea cum orientarea gândirii către cei decedați duce la o veghere asupra celor care au dispărut. Această veghere reciprocă deschide porțile intersubiectivității ca „Noi inteligibil”, instaurând o atitudine fidelă către decedați, – preluând aici mitul lui Orfeu – și conducând la o memorie creatoare. Nădejdea care se naște de acolo ne va conduce așadar la o „călcare în moarte” (N. Steinhardt), care constă în faptul de a privi moartea în față, de a nu ne lăsa învinși de ea , cu scopul de a ne integra corpul-subiect în „orchestra lumii”, în care dihotomia dintre transcendență și imanență, între lumea de dincolo și lumea de încolo se estompează și dispare treptat în fața privirii veghetorilor de lumină.”
