My Avatar and Me – SCIRI Conference by Prof. Blanca Rodriguez-Lopez
We have the pleasure to invite to the next SCIRI lecture on Monday, March 27 2023, at 12.00 hours, in „Lucian Blaga” room (Babes-Bolyai University, No. 1, M. Kogălniceanu Street).
The lecture has the provocative title „My Avatar and Me” and will be delivered during the course of Applied Ethics for students of Philosophy. The speaker is Prof. Blanca Rodriguez-Lopez, from Complutense University, Madrid, Spain. Prof. Blanca Rodriguez-Lopez teaches moral and political philosophy. Her recent research interests include experimental bioethics and AI ethics. She has been invited to many research institutions and universities.
Entrance is free (depending on the available places in the room). The presentation will be recorded on MS Teams.
Prelegere SCIRI susținută de Drd. Anca Rotilă
Vă invităm luni, 20 martie 2023, orele 11.00-12.00 la prelegerea SCIRI cu titlul „Filosofia cu copii și Educația pentru pace: 5 obiective comune„.
Aceasta va fi susținută de Drd. Anca Rotilă, de la Școala Doctorală de Studii Internaționale despre Pace, Conflicte și Dezvoltare de la Universitatea Jaume I din Castellón, Spania. Aceasta se află la Cluj cu prilejul unui stagiu Erasmus de scurtă durată, cu scopul aprofundării filosofiei cu copiii, unul din subiectele tezei sale de doctorat.
Pe parcursul stagiului, ea a participat la cursuri și seminarii de la Facultatea de Istorie și Filosofie, în paralel desfășurând activități în cadrul Clubului de Filosofie cu Copiii, susținând ateliere de filosofie cu copiii la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” și participând la ateliere online desfășurate de ceilalți facilitatori ai clubului.
Prelegerea va avea loc în sala 10/1 „Lucian Blaga” din clădirea centrală a Universității Babeș-Bolyai (strada Mihail Kogălniceanu nr. 1). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile în sală.
Noul număr JSRI – vol. 20 nr. 59, vara 2021
Prezentare realizată de Marius Florea
A apărut noul număr al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies: volumul 20, numărul 59, vara 2021, dedicat experiențelor lui homo religiosus.
Primul articol, semnat de Sandu Frunză, vorbește despre rolul pe care meditația îl poate avea în prezent în căutarea tot mai populară a autenticității și echilibrului de către omul occidental. Se pleacă de la fascinația lui Eliade pentru cultura indiană, care îi oferă avantajul de a scăpa de perspectiva eurocentrică, dar trecerea în revistă tehnicilor tradiției creștin ortodoxe prin amintirea lui Dumitru Stăniloae sau a unor tehnici moderne reprezentate de terapeuți precum Christophe André oferă o deschidere mai mare a perspectivelor. Astfel, meditația ajunge să se îngrijească și de corporalitate și dragoste, dar și de interioritate și pura contemplare, fiind un proces unificator într-o lume fragmentată de digitalizare.
Elvira Groza și Adrian Groza analizează experiența limitei din perspectiva întâlnirii între sacru și profan așa cum apare ea în opera lui Eliade. Această experiență a relevației este una ireductibilă la structura ontologică omenească, care coincide cu atingerea paradoxală a limitei, care se poate manifesta prin experiențe religioase sau existențiale, dar și prin alte mijloace așa cum arată filosofia contemporană, anume suveranitatea la Georges Bataille sau dorința la Renaud Barbaras.
Tot între sacru și profan activează mitul, care este subiectul de discuție în articolul semnat de Agnieszka Turoń-Kowalska ce încearcă să facă o paralelă între două teorii similare care iau naștere în paralel, cea a lui Mircea Eliade și a lui Leszek Kołakowski. Aceștia au o viziune similară asupra mitului care este după ei felul ființei umane de a explica existența lumii și locul omului în cadrul acesteia, fiind totodată un adăpost împotriva fricii și incertitudinii. Deși ambii autori consideră că mitul se plasează la tensiunea dintre sacru și profan, interpretările concluziilor la care aceștia ajung pot fi diferite.
Un articol care urmărește o altă parte a operei lui Eliade este cel al lui Lucian-Vasile Szabo, care se interesează de nuvelele și romanele de ficțiune speculativă pe care acestea le-a publicat pentru a defini omul post-istoric. La confluența dintre literatura fantastică și științifico-fantastică, operele acestuia sunt și reinterpretări ale narațiunilor populare și mitice. Acestu lucru face ca Eliade să fie un precursor al postmodernismului literar prin felul postuman de a formula meditația asupra condiției umane.
Un alt studiu în paralel este cel întreprins de Eun Young Hwang care vizează moralitatea și religia în operele lui Charles Taylor și Mircea Eliade, cu accentul pe metoda fenomenologică a celor doi de a vedea sensibilitatea față de sacru legată strâns de întregul orizont al experienței umane. Viața cotidiană poate fi intercalată de activități de însemnătate religioasă și nu numai, care să facă posibilă suprapunerea sacrului și profanului.
Aurel Pavel și Dan Țăreanu descoperă argumente în favoarea ipotezei că milenarismul din lumea creștină nu a fost doar un fenomen al secolelor III-IV cu o revigorare în primele decenii ale secolului al XVI-lea, ci că există o continuitate a acestor concepții care îmbină diverse interpretări și viziuni eshatologice.
Iulia Grad folosește legăturile pe care Eliade le trasează între narațiuni și sacralitate pentru a analiza o nouă tendință în publicitate care pare să ia o „turnură literară” și să se concentreze pe furnizarea unor povești încărcate de semnificații. Această nouă structură narativă care apare în media vine să acopere nevoia omului contemporan de sens și de realitate, ca răspuns la condiția postmodernă în care se află, Tricia Sheffield vorbind chiar de o dimensiune religioasă a publicității.
Krystian Pawlaczyk aduce în discuție noțiunea de timp linear discutată de Mircea Eliade și Karl Löwith, ambii fiind de părere că această linie temporală originează în iudaism și este popularizată mai departe prin creștinism. Comparând această doctrină cu schemele primordiale arhaice care considerau timpul ca fiind ciclic, putem să vedem clar amprenta culturală pe care o lasă gândirea iudeo-creștină asupra noastră, și chiar să diagnosticăm criza spirituală prin care trec societățile vestice, manifestată prin nihilismul existențial și totalitarismele secolului trecut.
Ultimul articol din acest număr tratează un subiect cu mari implicații contemporane, anume „religia populară” (en. folk religion) ca termen nerecunoscut în mod oficial în Federația Rusă, cu toate că din punct de vedere etnic avem acolo de a face cu o diversitate mare. Anton Salmin susține că fără recunoașterea religiei populare, care este un factor la fel de important în coagularea comunităților ca și religiile organizate, etnografia rusească nu poate să avanseze.
Numărul se încheie cu recenzia lui Mircea Diaconu a cărții Contribuții la filosofia Renașterii; Itinerar italian de Mircea Eliade. Cartea este reeditarea în 2021 a tezei de licență a lui Eliade, editată de Oana Camelia Șerban, profesor asistent la Facultatea de Filosofie din București. Perspectiva lui Eliade din această primă lucrare științifică este una generală care încearcă în principal să arate schimbarea de paradigmă din Renaștere de la viziunea teocentrică medievală la cea a criterionului antropocentric, omul ca măsură a tuturor lucrurilor.
Conferință SCIRI cu Cristina Borș
Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, care va avea loc miercuri 26 mai, cu începere de la orele 19.00.
Link Zoom: http://fsp.ac/Vn1gf
Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale.
Tema conferinței este Etică și brand în spațiul politic românesc postdecembrist și va fi susținută de Cristina Borș, doctorandă la Școala Doctorală de Comunicare, Relații Publice și Publicitate, FSPAC UBB.
Credit foto: Cătălin Apostol pe Unsplash.
Conferință SCIRI cu Alina Marincean
Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, care va avea loc miercuri 19 mai, cu începere de la orele 19.00.
Link Zoom: http://fsp.ac/Vn1gf
Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale.
Tema conferinței este Modele de comunicare la Elie Wiesel între colapsul limbajului și obligativitatea mărturiei și va fi susținută de Alina Marincean, doctorandă la Școala Doctorală de Comunicare, Relații Publice și Publicitate, FSPAC UBB.
Conferință SCIRI cu Iulia Medveschi
Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, cu tema Strategii persuasive în discursurile politicienilor români, susținută de Iulia Medveschi, doctorandă la Școala Doctorală de Comunicare, Relații Publice și Publicitate, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării.
Conferința va avea loc pe platforma Zoom vineri, 14 mai 2021, cu începere de la orele 19.00. Accesul este liber.
Link-ul întâlnirii:
https://us02web.zoom.us/j/83131250178?pwd=Q1BwYkQrZjNTbGhObitpd256dWlzUT09
Meeting ID: 831 3125 0178
Passcode: 447165
Conferință SCIRI cu Liliana Popescu
Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, care va avea loc miercuri 12 mai, cu începere de la orele 19.00, pe platforma Zoom: http://fsp.ac/Vn1gf Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale.
Tema conferinței este Minte și mindfulness și va fi susținută de Prof. Univ. Dr. Liliana Popescu.
Liliana Popescu este profesor universitar la SNSPA Bucureşti. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, secția Filosofie, a Universității din București. Tema licenței, realizată sub îndrumarea profesorului Mircea Flonta, a fost ”Cunoaștere explicită și cunoaștere implicită”. A obținut titlul de doctor la Universitatea din Manchester în 1996. Este autoarea, printre altele, a cărții Individual Freedom and Political Manipulation (București: Politeia-SNSPA, 2003).
În ultimii ani a publicat o serie de articole pe blogul său din jurnalul Adevărul, iar recent a publicat articolul Corectitudinea politică – de la neoconservatori la neolegionari (Dilema Veche). Predă cursul ”Cercetare mindful în științe politice și relații internaționale” la Școala Doctorală a SNSPA. Este pasionată de budism, de tema minții și a practicilor mindfulness. Practică meditație de mai mulți ani. A condus sesiuni de meditații la Bodhi Studio în București (2019). Consideră că politica ar putea fi mult îmbunătățită prin conștientizarea modului în care ne funcționează mintea.
Conferință SCIRI cu Sandu Frunză
Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, organizată miercuri 7 aprilie 2021, cu începere de la orele 18.00, pe platforma Zoom: http://fsp.ac/Vn1gf
Tema conferinței este „Iubirea noastră cea de toate zilele” și va fi susținută de Sandu Frunză.
Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale.
20 years of JSRI – with Michael S. Jones
This year we celebrate 20 years of continuous publication of our Journal for the Study of Religions and Ideologies. We have invited our collaborators to answer a few questions about the role our journal played in their professional careers. Today, we are very grateful to share with you the thoughts and answers of Michael S. Jones, who is currently a Professor of Philosophy and Theology at Liberty University.
Photo from Liberty University
What has JSRI meant for your professional and personal development over the past 20 years?
My involvement with JSRI has had a huge impact on my personal and professional development. While I was yet a student it offered to me both an outlet for my research and an opportunity to grow as a writer through collaborating in the editorial process. I got to know the faculty and students of Babes-Bolyai University during two years that I spent at UBB thanks to a Fulbright Grant. The years were 2000 to 2002. During this time JSRI was founded and I was invited to join the editorial staff. I have served in that capacity ever since, sometimes doing more and sometimes doing less, but always excited to see the new issues as they appear. In 2002 I moved back to America, but I’ve visited Cluj half a dozen times since then and I’ve always received a warm welcome from the great people at JSRI.
In 2002 JSRI published my article, In Defense of Reason in Religion (vol. 1 no. 1, spring 2002, pp. 123-34). Subsequently JSRI has published two additional articles that I authored or co-authored: Culture as Religion and Religion as Culture in the Philosophy of Lucian Blaga (vol. 5 no. 15, winter 2006, pp. 66-87) and “Christianity, Epistemic Peer Disagreement, and the Abortion Debate,” co-authored with John Molinari (vol. 17:49, Spring 2018, pp. 32-45).
JSRI has also graciously published three of my book reviews, Religion in Eastern Europe (vol. 2 no. 6, winter 2003), Carl E. Braaten, No Other Gospel! Christianity among the World’s Religions (vol. 3 no. 9, Winter 2004, pp. 162-167), and Steven B. Cowan and James S. Spiegel, The Love of Wisdom: A Christian Introduction to Philosophy (vol. 10 no. 28, Spring 2011, pp. 199-2030). In 2008 I was surprised and greatly honored to receive the 4th bi-annual award for participation in the area of philosophy of religion. This is an honor that I do not deserve but for which I am very grateful.
What is the JSRI article that you most often recommend to your collaborators, and what motivates you to do so?
I think my most read contribution to JSRI is probably my review of Cowan and Spiegel’s book The Love of Wisdom: A Christian Introduction to Philosophy. My review was published very shortly after the book came on the market. The book has gone on to be a bit success and has been adopted for introductory philosophy courses at many colleges and universities. As a result, many people have read my little review. I do not actively recommend this piece to people, but they seem to be finding it on their own.
The article that I personally most recommend may be my article on Lucian Blaga. From time to time someone contacts me who is seeking information on Blaga. Since little is available on Blaga in English, it is very beneficial for me to have this article to recommend. It is very helpful that it is available free on the internet.
If you have a personal memory related to the journal please share it with us.
I recall with fondness the occasion when an esteemed colleague of mine, Dr. Ken Cleaver, received an award from JSRI recognizing his work. He recorded a short video expressing his appreciation for JSRI that was played at a meeting of JSRI workers and supporters. Seeing this kind of collaboration between my friends in America and my friends in Romania gave me a very warm feeling.
What do you convey to the journal’s readers on this anniversary?
Please keep reading, thinking, dialoguing, researching, writing, and sending your scholarship to JSRI. The work that you do contributes to the growth of knowledge and understanding around the world. Your work is important, and you are having a global impact!
What advice would you give to a young author who wants to publish in this journal?
I would encourage any aspiring JSRI author that the effort needed to publish with JSRI is well worth it. JSRI is a respected, peer-reviewed journal, and having an article published in JSRI is an accomplishment of which you will be proud. I would also advise aspiring authors to read the submission requirements on the JSRI web page and follow them closely. Make sure that your article is conversant with the leading sources on your topic. Make sure that all of your sources are correctly cited. And if English isn’t your first language, it is a good idea to ask an English speaker to proofread your article for you. Preparing an article for publication in JSRI takes a lot of work, but it will definitely be worth it in the end.
Conferință SCIRI – Aurel Codoban
Seminarul SCIRI are bucuria de a vă invita, alături de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Masteratul de Publicitate, respectiv Centrul de Filosofie Aplicată, la conferința profesorului Aurel Codoban, cu tema „Sentimentul straniu al vieții”.
Conferința va fi susținută miercuri, 17 martie 2021, între orele 18.00 și 19.00, dacă doriți să participați faceți click aici. Participarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale. Link-ul conferinței: http://fsp.ac/Vn1gf
Seminarul de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor si Ideologiilor 