Seminarul de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor si Ideologiilor


Noul număr JSRI – vol. 20 nr. 59, vara 2021

Prezentare realizată de Marius Florea

A apărut noul număr al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies: volumul 20, numărul 59, vara 2021, dedicat experiențelor lui homo religiosus.

Primul articol, semnat de Sandu Frunză, vorbește despre rolul pe care meditația îl poate avea în prezent în căutarea tot mai populară a autenticității și echilibrului de către omul occidental. Se pleacă de la fascinația lui Eliade pentru cultura indiană, care îi oferă avantajul de a scăpa de perspectiva eurocentrică, dar trecerea în revistă tehnicilor tradiției creștin ortodoxe prin amintirea lui Dumitru Stăniloae sau a unor tehnici moderne reprezentate de terapeuți precum Christophe André oferă o deschidere mai mare a perspectivelor. Astfel, meditația ajunge să se îngrijească și de corporalitate și dragoste, dar și de interioritate și pura contemplare, fiind un proces unificator într-o lume fragmentată de digitalizare.

Elvira Groza și Adrian Groza analizează experiența limitei din perspectiva întâlnirii între sacru și profan așa cum apare ea în opera lui Eliade. Această experiență a relevației este una ireductibilă la structura ontologică omenească, care coincide cu atingerea paradoxală a limitei, care se poate manifesta prin experiențe religioase sau existențiale, dar și prin alte mijloace așa cum arată filosofia contemporană, anume suveranitatea la Georges Bataille sau dorința la Renaud Barbaras.

Tot între sacru și profan activează mitul, care este subiectul de discuție în articolul semnat de Agnieszka Turoń-Kowalska ce încearcă să facă o paralelă între două teorii similare care iau naștere în paralel, cea a lui Mircea Eliade și a lui Leszek Kołakowski. Aceștia au o viziune similară asupra mitului care este după ei felul ființei umane de a explica existența lumii și locul omului în cadrul acesteia, fiind totodată un adăpost împotriva fricii și incertitudinii. Deși ambii autori consideră că mitul se plasează la tensiunea dintre sacru și profan, interpretările concluziilor la care aceștia ajung pot fi diferite.

Un articol care urmărește o altă parte a operei lui Eliade este cel al lui Lucian-Vasile Szabo, care se interesează de nuvelele și romanele de ficțiune speculativă pe care acestea le-a publicat pentru a defini omul post-istoric. La confluența dintre literatura fantastică și științifico-fantastică, operele acestuia sunt și reinterpretări ale narațiunilor populare și mitice. Acestu lucru face ca Eliade să fie un precursor al postmodernismului literar prin felul postuman de a formula meditația asupra condiției umane.

Un alt studiu în paralel este cel întreprins de Eun Young Hwang care vizează moralitatea și religia în operele lui Charles Taylor și Mircea Eliade, cu accentul pe metoda fenomenologică a celor doi de a vedea sensibilitatea față de sacru legată strâns de întregul orizont al experienței umane. Viața cotidiană poate fi intercalată de activități de însemnătate religioasă și nu numai, care să facă posibilă suprapunerea sacrului și profanului.

Aurel Pavel și Dan Țăreanu descoperă argumente în favoarea ipotezei că milenarismul din lumea creștină nu a fost doar un fenomen al secolelor III-IV cu o revigorare în primele decenii ale secolului al XVI-lea, ci că există o continuitate a acestor concepții care îmbină diverse interpretări și viziuni eshatologice.

Iulia Grad folosește legăturile pe care Eliade le trasează între narațiuni și sacralitate pentru a analiza o nouă tendință în publicitate care pare să ia o „turnură literară” și să se concentreze pe furnizarea unor povești încărcate de semnificații. Această nouă structură narativă care apare în media vine să acopere nevoia omului contemporan de sens și de realitate, ca răspuns la condiția postmodernă în care se află, Tricia Sheffield vorbind chiar de o dimensiune religioasă a publicității.

Krystian Pawlaczyk aduce în discuție noțiunea de timp linear discutată de Mircea Eliade și Karl Löwith, ambii fiind de părere că această linie temporală originează în iudaism și este popularizată mai departe prin creștinism. Comparând această doctrină cu schemele primordiale arhaice care considerau timpul ca fiind ciclic, putem să vedem clar amprenta culturală pe care o lasă gândirea iudeo-creștină asupra noastră, și chiar să diagnosticăm criza spirituală prin care trec societățile vestice, manifestată prin nihilismul existențial și totalitarismele secolului trecut.

Ultimul articol din acest număr tratează un subiect cu mari implicații contemporane, anume „religia populară” (en. folk religion) ca termen nerecunoscut în mod oficial în Federația Rusă, cu toate că din punct de vedere etnic avem acolo de a face cu o diversitate mare. Anton Salmin susține că fără recunoașterea religiei populare, care este un factor la fel de important în coagularea comunităților ca și religiile organizate, etnografia rusească nu poate să avanseze.

Numărul se încheie cu recenzia lui Mircea Diaconu a cărții Contribuții la filosofia Renașterii; Itinerar italian de Mircea Eliade. Cartea este reeditarea în 2021 a tezei de licență a lui Eliade, editată de Oana Camelia Șerban, profesor asistent la Facultatea de Filosofie din București. Perspectiva lui Eliade din această primă lucrare științifică este una generală care încearcă în principal să arate schimbarea de paradigmă din Renaștere de la viziunea teocentrică medievală la cea a criterionului antropocentric, omul ca măsură a tuturor lucrurilor.

Sursă foto: Wikipedia

Conferință SCIRI cu Cristina Borș

Posted in Activitati 2021,conferinte SCIRI,online de sciri pe mai 23, 2021
Tags: , , ,

Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, care va avea loc miercuri 26 mai, cu începere de la orele 19.00.

Link Zoom: http://fsp.ac/Vn1gf

Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale.

Tema conferinței este Etică și brand în spațiul politic românesc postdecembrist și va fi susținută de Cristina Borș, doctorandă la Școala Doctorală de Comunicare, Relații Publice și Publicitate, FSPAC UBB.

Credit foto: Cătălin Apostol pe Unsplash.

Conferință SCIRI cu Alina Marincean

Posted in Activitati 2021,conferinte SCIRI,online de sciri pe mai 15, 2021
Tags: , ,

Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, care va avea loc miercuri 19 mai, cu începere de la orele 19.00.

Link Zoom: http://fsp.ac/Vn1gf

Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale.

Tema conferinței este Modele de comunicare la Elie Wiesel între colapsul limbajului și obligativitatea mărturiei și va fi susținută de Alina Marincean, doctorandă la Școala Doctorală de Comunicare, Relații Publice și Publicitate, FSPAC UBB.

Conferință SCIRI cu Iulia Medveschi

Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, cu tema Strategii persuasive în discursurile politicienilor români, susținută de Iulia Medveschi, doctorandă la Școala Doctorală de Comunicare, Relații Publice și Publicitate, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării.

Conferința va avea loc pe platforma Zoom vineri, 14 mai 2021, cu începere de la orele 19.00. Accesul este liber.

Link-ul întâlnirii:

https://us02web.zoom.us/j/83131250178?pwd=Q1BwYkQrZjNTbGhObitpd256dWlzUT09

Meeting ID: 831 3125 0178

Passcode: 447165

Conferință SCIRI cu Liliana Popescu

Posted in Activitati 2021,conferinte SCIRI de sciri pe mai 5, 2021
Tags: ,

Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, care va avea loc miercuri 12 mai, cu începere de la orele 19.00, pe platforma Zoom: http://fsp.ac/Vn1gf Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale.

Tema conferinței este Minte și mindfulness și va fi susținută de Prof. Univ. Dr. Liliana Popescu.

Liliana Popescu este profesor universitar la SNSPA Bucureşti. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, secția Filosofie, a Universității din București. Tema licenței, realizată sub îndrumarea profesorului Mircea Flonta, a fost ”Cunoaștere explicită și cunoaștere implicită”. A obținut titlul de doctor la Universitatea din Manchester în 1996. Este autoarea, printre altele, a cărții Individual Freedom and Political Manipulation (București: Politeia-SNSPA, 2003).

În ultimii ani a publicat o serie de articole pe blogul său din jurnalul Adevărul, iar recent a publicat articolul Corectitudinea politică – de la neoconservatori la neolegionari (Dilema Veche). Predă cursul ”Cercetare mindful în științe politice și relații internaționale” la Școala Doctorală a SNSPA.  Este pasionată de budism, de tema minții și a practicilor mindfulness. Practică meditație de mai mulți ani. A condus sesiuni de meditații la Bodhi Studio în București (2019). Consideră că politica ar putea fi mult îmbunătățită prin conștientizarea modului în care ne funcționează mintea.

Conferință SCIRI cu Sandu Frunză

Posted in Activitati 2021,conferinte SCIRI de sciri pe aprilie 2, 2021
Tags: ,

Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, organizată miercuri 7 aprilie 2021, cu începere de la orele 18.00, pe platforma Zoom: http://fsp.ac/Vn1gf

Tema conferinței este „Iubirea noastră cea de toate zilele” și va fi susținută de Sandu Frunză.

Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale.

Poza aparține lui Wyron A fiind preluată de pe Unsplash.

20 years of JSRI – with Michael S. Jones

Posted in Activități 2020,evenimente,JSRI de sciri pe martie 23, 2021
Tags: , ,

This year we celebrate 20 years of continuous publication of our Journal for the Study of Religions and Ideologies. We have invited our collaborators to answer a few questions about the role our journal played in their professional careers. Today, we are very grateful to share with you the thoughts and answers of Michael S. Jones, who is currently a Professor of Philosophy and Theology at Liberty University.

Professor Michael S. Jones
Photo from Liberty University

What has JSRI meant for your professional and personal development over the past 20 years?
My involvement with JSRI has had a huge impact on my personal and professional development. While I was yet a student it offered to me both an outlet for my research and an opportunity to grow as a writer through collaborating in the editorial process. I got to know the faculty and students of Babes-Bolyai University during two years that I spent at UBB thanks to a Fulbright Grant. The years were 2000 to 2002. During this time JSRI was founded and I was invited to join the editorial staff. I have served in that capacity ever since, sometimes doing more and sometimes doing less, but always excited to see the new issues as they appear. In 2002 I moved back to America, but I’ve visited Cluj half a dozen times since then and I’ve always received a warm welcome from the great people at JSRI.

In 2002 JSRI published my article, In Defense of Reason in Religion (vol. 1  no. 1, spring 2002, pp. 123-34). Subsequently JSRI has published two additional articles that I authored or co-authored: Culture as Religion and Religion as Culture in the Philosophy of Lucian Blaga (vol. 5 no. 15, winter 2006, pp. 66-87) and “Christianity, Epistemic Peer Disagreement, and the Abortion Debate,” co-authored with John Molinari (vol. 17:49, Spring 2018, pp. 32-45). 

JSRI has also graciously published three of my book reviews, Religion in Eastern Europe (vol. 2 no. 6, winter 2003), Carl E. Braaten, No Other Gospel! Christianity among the World’s Religions (vol. 3 no. 9, Winter 2004, pp. 162-167), and Steven B. Cowan and James S. Spiegel, The Love of Wisdom: A Christian Introduction to Philosophy (vol. 10 no. 28, Spring 2011, pp. 199-2030). In 2008 I was surprised and greatly honored to receive the 4th bi-annual award for participation in the area of philosophy of religion. This is an honor that I do not deserve but for which I am very grateful. 

Professor Michael S. Jones during his first staying as a Fulbright scholar in Cluj, together with Prof. Vasile Boari. Archive of SCIRI.

What is the JSRI article that you most often recommend to your collaborators, and what motivates you to do so?
I think my most read contribution to JSRI is probably my review of Cowan and Spiegel’s book The Love of Wisdom: A Christian Introduction to Philosophy. My review was published very shortly after the book came on the market. The book has gone on to be a bit success and has been adopted for introductory philosophy courses at many colleges and universities. As a result, many people have read my little review. I do not actively recommend this piece to people, but they seem to be finding it on their own.

The article that I personally most recommend may be my article on Lucian Blaga. From time to time someone contacts me who is seeking information on Blaga. Since little is available on Blaga in English, it is very beneficial for me to have this article to recommend. It is very helpful that it is available free on the internet. 


If you have a personal memory related to the journal please share it with us.
I recall with fondness the occasion when an esteemed colleague of mine, Dr. Ken Cleaver, received an award from JSRI recognizing his work. He recorded a short video expressing his appreciation for JSRI that was played at a meeting of JSRI workers and supporters. Seeing this kind of collaboration between my friends in America and my friends in Romania gave me a very warm feeling. 


What do you convey to the journal’s readers on this anniversary? 
Please keep reading, thinking, dialoguing, researching, writing, and sending your scholarship to JSRI. The work that you do contributes to the growth of knowledge and understanding around the world. Your work is important, and you are having a global impact!


What advice would you give to a young author who wants to publish in this journal?
I would encourage any aspiring JSRI author that the effort needed to publish with JSRI is well worth it. JSRI is a respected, peer-reviewed journal, and having an article published in JSRI is an accomplishment of which you will be proud. I would also advise aspiring authors to read the submission requirements on the JSRI web page and follow them closely. Make sure that your article is conversant with the leading sources on your topic. Make sure that all of your sources are correctly cited. And if English isn’t your first language, it is a good idea to ask an English speaker to proofread your article for you. Preparing an article for publication in JSRI takes a lot of work, but it will definitely be worth it in the end. 

Conferință SCIRI – Aurel Codoban

Posted in Activitati 2021,conferinte SCIRI de sciri pe martie 11, 2021
Tags:

Seminarul SCIRI are bucuria de a vă invita, alături de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Masteratul de Publicitate, respectiv Centrul de Filosofie Aplicată, la conferința profesorului Aurel Codoban, cu tema „Sentimentul straniu al vieții”.

Conferința va fi susținută miercuri, 17 martie 2021, între orele 18.00 și 19.00, dacă doriți să participați faceți click aici. Participarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale. Link-ul conferinței: http://fsp.ac/Vn1gf

PHILETIX – programul de conferințe CCEA & SCIRI pe semestrul al II-lea

Posted in Uncategorized de sciri pe martie 4, 2021

Și în acest semestru continuăm colaborarea cu colegii de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Facultatea de Filosofie, Universitatea București, invitându-vă la un program comun de conferințe și dezbateri.

Toate întâlnirile au loc joia de la orele 18.00, desfășurându-se pe Zoom. Informații despre programul săptămânal găsiți pe paginile de FB ale CCEA și SCIRI.

FEBRUARIE 25, 2021, ora 18:00
Inteligența artificială, responsabilitate morală și rolul virtuților dianoetice
Invitați: Mihaela Constantinescu, Constantin Vică, Cristina Voinea și Radu Uszkai – proiectul CoMoRe (CCEA)

MARTIE 4, 2021, ora 18:00
Provocări etice ale vaccinării anti-Covid19
Masă rotundă
Participanți: Andreea Ciorogar (UBB), Radu Uszkai (CCEA, ASE) și Emanuel Socaciu (CCEA, UB)

MARTIE 11, 2021, ora 18:00
Now you see me, now you don’t:
Problema camerelor închise în învățământul online
Lector: Emilian Mihailov (CCEA, UB)
Comentator: Anda Zahiu (CCEA, UB)

MARTIE 18, 2021, ora 18:00
Filosofie și film – lansarea unui nou număr al Revistei de Filosofie Aplicată
Dezbatere
Coordonatoare: Mihaela Frunză (SCIRI, UBB)

MARTIE 25, 2021, ora 18:00
Relația epistemică dintre inteligența emoțională și expertiza morală
Lector: Amalia Caliu (CCEA, UB)
Comentator: Emilian Mihailov (CCEA, UB)

APRILIE 1, 2021, ora 18:00
Neurotehnologii, identitate narativă și autenticitate relațională
Lector: Alexandra Zorilă (CCEA, UB)
Comentator: Constantin Vică (CCEA, UB)

APRILIE 8, 2021, ora 18:00
Conștiința personală vs. conștiința profesională
Lector: Laura Ghinea (CCEA, UB)
Comentator: TBA

APRILIE 15, 2021, ora 18:00
Academic integrity – Pandemic challengesDezbatere
Invitat: Muel Kaptein (Rotterdam School of Management, Erasmus University)

APRILIE 22, 2021, ora 18:00
Dăm share sau ne abținem? Norme, zvonuri și responsabilitate în rețelele sociale
Lector: Lavinia Marin (TU Delft)
Comentator: Constantin Vică (CCEA, UB)

APRILIE 29, 2021, ora 18:00
Universitatea şi rolul ei astăzi: disciplină şi viziune
Masă rotundă
Participanți: Ștefan Maftei (UBB), Cristian Iftode (CCEA, UB), George Bondor (UAIC) și Ciprian Mihali (UBB)

MAI 6, 2021, ora 18:00
Ameliorare cognitivă, super-soldați și super-generali
Lector: Alexandru Dragomir (CCEA, UB)
Comentatori: Radu Uszkai și Mihai Cernea (CCEA, ASE)

MAI 13, 2021, ora 18:00
Etica vieții bune
Dezbatere pornind de la cartea Viața bună (editura Trei, 2021)Autor: Cristian Iftode
InvitațiDaniel Nica, Mihaela Constantinescu și Constantin Vică

MAI 20, 2021, ora 18:00
Lansare de carte: Acțiune și rațiune – in memoriam Valentin Mureșan Editori: Mihaela Constantinescu, Mircea Flonta și Emilian Mihailov

A apărut numărul 58 din revista JSRI

Ne bucurăm să vă anunțăm apariția numărului 58, volumul 20 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies.

Anula acesta revista JSRI sărbătorește 20 de ani de publicare constantă. Cu această ocazie, prezentul număr se lansează pe o variantă înnoită a site-ului revistei.

Studiul interdisciplinar al religiilor s-a aflat mereu în centrul articolelor și studiilor JSRI. În acest prim număr din 2021 puteți citi texte care analizează elemente din tradițiile iudaice, catolice, ortodoxe, protestante și islamice, ca și texte care propun abordări comparative sau centrate pe diverse aspecte metodologice. Autorii din acest număr sunt cercetători și profesori la universități din Israel, Brazilia, Polonia, Federația Rusă, Ucraina, Norvegia, Philippine, Turcia și România.

Revista se deschide cu un text al lui Moshe Idel despre metodologia din studiile religioase, pornind de la exemplul lucrărilor lui Ioan Petru Culianu.

În continuare, Abraham Ofir Shemesh abordează o fațetă inedită a raportului dintre știință și religie, respectiv ipoteza “șoarecelui evolutionist” și ocurențele acestuia de la literature rabinică medievală și până la cea contemporană.

Fundamentele simbolice și mitologice din campania politică a președintelui Braziliei reprezintă subiectul articolului semnat de o echipă de cercetători de la Universitatea Federală din Parana. Studiul acestora își propune să contribuie la literatura științifică focalizată pe brandurile politice și arată că “o narațiune construită simultan pe un outsider mitic/eroic a favorizat candidatul în contextual polarizării politice”.

O abordare comparativă a activităților religioase caritabile din Ungaria și Polonia propune articolul lui Tadeusz Kamiński. El demonstrează că nici orientarea politică, nici nivelul religiozității din societate nu influențează negativ aceste activități din sfera serviciilor sociale.

Michal Oleksowicz și Piotr Roszak descriu faptul pluralității drept valoare epistemică, evidențiind explicațiile teologice în cadrul dezbaterii dintre știință și religie. Un demers inedit de combinare a analizelor religioase și de factură economică este avansat de Willard Enrique R. Macaraan în textul său “Pope Francis and his call for a new economic model: The anthropological criterion”. Lucrarea sa discută acest nou model economic, punând accent pe centralitatea criteriului antropologic.

Georgios Trantas încearcă să aducă o perspectivă novatoare asupra discuțiilor legate de europenizare folosind perspectiva esteticii religio-culturale. Mai precis, analizele sale demonstrează că “este posibilă o identitate europeană hibridă și colectivă, care poate fi cultivată în interiorul contextului peisajului religios intra-european”.

Anna Viktorovna Tonkovidova și Pavel Evgenyevich Boyko propun o dialectică asociată conceptului de “sobornost”, pe care îl explorează în lucrările lui Bulgakov și Florensky. Fundamentele filosofice ale concepției lui Berdiaev  fac obiectul articolului lui Hanna Yemelianenko și Serhii Shevchenko. În opinia autorilor, specificul existențialismului creștin tipic pentru autorul rus constă “în stabilirea unei comensurabilități speciale între om și Dumnezeu și în teza care afirmă ‘umanitatea eternă’ a lui Dumnezeu”. 

Vasile Hațegan analizează într-o manieră interdisciplinară două forme ale practicii consilierii: consilierea filosofică și cea spirituală. Textul său pledează pentru adoptarea acestor forme de consigliere pe o scară cât mai largă.

Humberto Ortega-Villaseñor își fixează orizontul cercetării sale “dincolo de raționalizarea weberiană” – explorând spațiile culturale și concepțiile religioase care scapă perspectivei raționalizatoare propusă în context occidental.

Relația dintre ideologia fundamentalistă islamică și diversele variante de propagandă online sunt explorate de către Aldona Maria Piwko. Pornind de la analiza mai multor surse specifice, autoarea își propune să evidențieze limitele acestei ideologii. 

O abordare la intersecția studiilor de gen, analizei politice și studiilor religioase propune articolul lui Nuray Karaman despre statutul femeilor în Turcia contemporană. Studiul său explică „importanța analizei identităților intersectate pentru a înțelege mai bine relațiile de gen și statutul femeilor în Turcia, prin reflectarea asupra influențelor contextuale prezente asupra genului, politicii și religiei”.

Numărul se încheie cu recenziile a doi tineri cercetători clujeani, Iuliu-Marius Morariu și Grigore-Toma Someșan, care semnalează apariții recente din domeniul spiritualității și imaginarului religios.

foto – Adrian Curiel pe Unsplash

Pagina următoare »