Seminarul de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor si Ideologiilor


Conferință SCIRI cu Cristina Borș

Posted in Activitati 2021,conferinte SCIRI,online de sciri pe mai 23, 2021
Tags: , , ,

Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, care va avea loc miercuri 26 mai, cu începere de la orele 19.00.

Link Zoom: http://fsp.ac/Vn1gf

Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale.

Tema conferinței este Etică și brand în spațiul politic românesc postdecembrist și va fi susținută de Cristina Borș, doctorandă la Școala Doctorală de Comunicare, Relații Publice și Publicitate, FSPAC UBB.

Credit foto: Cătălin Apostol pe Unsplash.

Conferință SCIRI cu Alina Marincean

Posted in Activitati 2021,conferinte SCIRI,online de sciri pe mai 15, 2021
Tags: , ,

Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, care va avea loc miercuri 19 mai, cu începere de la orele 19.00.

Link Zoom: http://fsp.ac/Vn1gf

Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale.

Tema conferinței este Modele de comunicare la Elie Wiesel între colapsul limbajului și obligativitatea mărturiei și va fi susținută de Alina Marincean, doctorandă la Școala Doctorală de Comunicare, Relații Publice și Publicitate, FSPAC UBB.

Conferință SCIRI cu Iulia Medveschi

Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, cu tema Strategii persuasive în discursurile politicienilor români, susținută de Iulia Medveschi, doctorandă la Școala Doctorală de Comunicare, Relații Publice și Publicitate, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării.

Conferința va avea loc pe platforma Zoom vineri, 14 mai 2021, cu începere de la orele 19.00. Accesul este liber.

Link-ul întâlnirii:

https://us02web.zoom.us/j/83131250178?pwd=Q1BwYkQrZjNTbGhObitpd256dWlzUT09

Meeting ID: 831 3125 0178

Passcode: 447165

Conferință SCIRI cu Liliana Popescu

Posted in Activitati 2021,conferinte SCIRI de sciri pe mai 5, 2021
Tags: ,

Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, care va avea loc miercuri 12 mai, cu începere de la orele 19.00, pe platforma Zoom: http://fsp.ac/Vn1gf Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale.

Tema conferinței este Minte și mindfulness și va fi susținută de Prof. Univ. Dr. Liliana Popescu.

Liliana Popescu este profesor universitar la SNSPA Bucureşti. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, secția Filosofie, a Universității din București. Tema licenței, realizată sub îndrumarea profesorului Mircea Flonta, a fost ”Cunoaștere explicită și cunoaștere implicită”. A obținut titlul de doctor la Universitatea din Manchester în 1996. Este autoarea, printre altele, a cărții Individual Freedom and Political Manipulation (București: Politeia-SNSPA, 2003).

În ultimii ani a publicat o serie de articole pe blogul său din jurnalul Adevărul, iar recent a publicat articolul Corectitudinea politică – de la neoconservatori la neolegionari (Dilema Veche). Predă cursul ”Cercetare mindful în științe politice și relații internaționale” la Școala Doctorală a SNSPA.  Este pasionată de budism, de tema minții și a practicilor mindfulness. Practică meditație de mai mulți ani. A condus sesiuni de meditații la Bodhi Studio în București (2019). Consideră că politica ar putea fi mult îmbunătățită prin conștientizarea modului în care ne funcționează mintea.

Conferință SCIRI cu Sandu Frunză

Posted in Activitati 2021,conferinte SCIRI de sciri pe aprilie 2, 2021
Tags: ,

Vă invităm la următoarea conferință SCIRI, organizată miercuri 7 aprilie 2021, cu începere de la orele 18.00, pe platforma Zoom: http://fsp.ac/Vn1gf

Tema conferinței este „Iubirea noastră cea de toate zilele” și va fi susținută de Sandu Frunză.

Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale.

Poza aparține lui Wyron A fiind preluată de pe Unsplash.

20 years of JSRI – with Michael S. Jones

Posted in Activități 2020,evenimente,JSRI de sciri pe martie 23, 2021
Tags: , ,

This year we celebrate 20 years of continuous publication of our Journal for the Study of Religions and Ideologies. We have invited our collaborators to answer a few questions about the role our journal played in their professional careers. Today, we are very grateful to share with you the thoughts and answers of Michael S. Jones, who is currently a Professor of Philosophy and Theology at Liberty University.

Professor Michael S. Jones
Photo from Liberty University

What has JSRI meant for your professional and personal development over the past 20 years?
My involvement with JSRI has had a huge impact on my personal and professional development. While I was yet a student it offered to me both an outlet for my research and an opportunity to grow as a writer through collaborating in the editorial process. I got to know the faculty and students of Babes-Bolyai University during two years that I spent at UBB thanks to a Fulbright Grant. The years were 2000 to 2002. During this time JSRI was founded and I was invited to join the editorial staff. I have served in that capacity ever since, sometimes doing more and sometimes doing less, but always excited to see the new issues as they appear. In 2002 I moved back to America, but I’ve visited Cluj half a dozen times since then and I’ve always received a warm welcome from the great people at JSRI.

In 2002 JSRI published my article, In Defense of Reason in Religion (vol. 1  no. 1, spring 2002, pp. 123-34). Subsequently JSRI has published two additional articles that I authored or co-authored: Culture as Religion and Religion as Culture in the Philosophy of Lucian Blaga (vol. 5 no. 15, winter 2006, pp. 66-87) and “Christianity, Epistemic Peer Disagreement, and the Abortion Debate,” co-authored with John Molinari (vol. 17:49, Spring 2018, pp. 32-45). 

JSRI has also graciously published three of my book reviews, Religion in Eastern Europe (vol. 2 no. 6, winter 2003), Carl E. Braaten, No Other Gospel! Christianity among the World’s Religions (vol. 3 no. 9, Winter 2004, pp. 162-167), and Steven B. Cowan and James S. Spiegel, The Love of Wisdom: A Christian Introduction to Philosophy (vol. 10 no. 28, Spring 2011, pp. 199-2030). In 2008 I was surprised and greatly honored to receive the 4th bi-annual award for participation in the area of philosophy of religion. This is an honor that I do not deserve but for which I am very grateful. 

Professor Michael S. Jones during his first staying as a Fulbright scholar in Cluj, together with Prof. Vasile Boari. Archive of SCIRI.

What is the JSRI article that you most often recommend to your collaborators, and what motivates you to do so?
I think my most read contribution to JSRI is probably my review of Cowan and Spiegel’s book The Love of Wisdom: A Christian Introduction to Philosophy. My review was published very shortly after the book came on the market. The book has gone on to be a bit success and has been adopted for introductory philosophy courses at many colleges and universities. As a result, many people have read my little review. I do not actively recommend this piece to people, but they seem to be finding it on their own.

The article that I personally most recommend may be my article on Lucian Blaga. From time to time someone contacts me who is seeking information on Blaga. Since little is available on Blaga in English, it is very beneficial for me to have this article to recommend. It is very helpful that it is available free on the internet. 


If you have a personal memory related to the journal please share it with us.
I recall with fondness the occasion when an esteemed colleague of mine, Dr. Ken Cleaver, received an award from JSRI recognizing his work. He recorded a short video expressing his appreciation for JSRI that was played at a meeting of JSRI workers and supporters. Seeing this kind of collaboration between my friends in America and my friends in Romania gave me a very warm feeling. 


What do you convey to the journal’s readers on this anniversary? 
Please keep reading, thinking, dialoguing, researching, writing, and sending your scholarship to JSRI. The work that you do contributes to the growth of knowledge and understanding around the world. Your work is important, and you are having a global impact!


What advice would you give to a young author who wants to publish in this journal?
I would encourage any aspiring JSRI author that the effort needed to publish with JSRI is well worth it. JSRI is a respected, peer-reviewed journal, and having an article published in JSRI is an accomplishment of which you will be proud. I would also advise aspiring authors to read the submission requirements on the JSRI web page and follow them closely. Make sure that your article is conversant with the leading sources on your topic. Make sure that all of your sources are correctly cited. And if English isn’t your first language, it is a good idea to ask an English speaker to proofread your article for you. Preparing an article for publication in JSRI takes a lot of work, but it will definitely be worth it in the end. 

Conferință SCIRI – Aurel Codoban

Posted in Activitati 2021,conferinte SCIRI de sciri pe martie 11, 2021
Tags:

Seminarul SCIRI are bucuria de a vă invita, alături de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Masteratul de Publicitate, respectiv Centrul de Filosofie Aplicată, la conferința profesorului Aurel Codoban, cu tema „Sentimentul straniu al vieții”.

Conferința va fi susținută miercuri, 17 martie 2021, între orele 18.00 și 19.00, dacă doriți să participați faceți click aici. Participarea este liberă, în limita a 100 de locuri virtuale. Link-ul conferinței: http://fsp.ac/Vn1gf

PHILETIX – programul de conferințe CCEA & SCIRI pe semestrul al II-lea

Posted in Uncategorized de sciri pe martie 4, 2021

Și în acest semestru continuăm colaborarea cu colegii de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Facultatea de Filosofie, Universitatea București, invitându-vă la un program comun de conferințe și dezbateri.

Toate întâlnirile au loc joia de la orele 18.00, desfășurându-se pe Zoom. Informații despre programul săptămânal găsiți pe paginile de FB ale CCEA și SCIRI.

FEBRUARIE 25, 2021, ora 18:00
Inteligența artificială, responsabilitate morală și rolul virtuților dianoetice
Invitați: Mihaela Constantinescu, Constantin Vică, Cristina Voinea și Radu Uszkai – proiectul CoMoRe (CCEA)

MARTIE 4, 2021, ora 18:00
Provocări etice ale vaccinării anti-Covid19
Masă rotundă
Participanți: Andreea Ciorogar (UBB), Radu Uszkai (CCEA, ASE) și Emanuel Socaciu (CCEA, UB)

MARTIE 11, 2021, ora 18:00
Now you see me, now you don’t:
Problema camerelor închise în învățământul online
Lector: Emilian Mihailov (CCEA, UB)
Comentator: Anda Zahiu (CCEA, UB)

MARTIE 18, 2021, ora 18:00
Filosofie și film – lansarea unui nou număr al Revistei de Filosofie Aplicată
Dezbatere
Coordonatoare: Mihaela Frunză (SCIRI, UBB)

MARTIE 25, 2021, ora 18:00
Relația epistemică dintre inteligența emoțională și expertiza morală
Lector: Amalia Caliu (CCEA, UB)
Comentator: Emilian Mihailov (CCEA, UB)

APRILIE 1, 2021, ora 18:00
Neurotehnologii, identitate narativă și autenticitate relațională
Lector: Alexandra Zorilă (CCEA, UB)
Comentator: Constantin Vică (CCEA, UB)

APRILIE 8, 2021, ora 18:00
Conștiința personală vs. conștiința profesională
Lector: Laura Ghinea (CCEA, UB)
Comentator: TBA

APRILIE 15, 2021, ora 18:00
Academic integrity – Pandemic challengesDezbatere
Invitat: Muel Kaptein (Rotterdam School of Management, Erasmus University)

APRILIE 22, 2021, ora 18:00
Dăm share sau ne abținem? Norme, zvonuri și responsabilitate în rețelele sociale
Lector: Lavinia Marin (TU Delft)
Comentator: Constantin Vică (CCEA, UB)

APRILIE 29, 2021, ora 18:00
Universitatea şi rolul ei astăzi: disciplină şi viziune
Masă rotundă
Participanți: Ștefan Maftei (UBB), Cristian Iftode (CCEA, UB), George Bondor (UAIC) și Ciprian Mihali (UBB)

MAI 6, 2021, ora 18:00
Ameliorare cognitivă, super-soldați și super-generali
Lector: Alexandru Dragomir (CCEA, UB)
Comentatori: Radu Uszkai și Mihai Cernea (CCEA, ASE)

MAI 13, 2021, ora 18:00
Etica vieții bune
Dezbatere pornind de la cartea Viața bună (editura Trei, 2021)Autor: Cristian Iftode
InvitațiDaniel Nica, Mihaela Constantinescu și Constantin Vică

MAI 20, 2021, ora 18:00
Lansare de carte: Acțiune și rațiune – in memoriam Valentin Mureșan Editori: Mihaela Constantinescu, Mircea Flonta și Emilian Mihailov

A apărut numărul 58 din revista JSRI

Ne bucurăm să vă anunțăm apariția numărului 58, volumul 20 al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies.

Anula acesta revista JSRI sărbătorește 20 de ani de publicare constantă. Cu această ocazie, prezentul număr se lansează pe o variantă înnoită a site-ului revistei.

Studiul interdisciplinar al religiilor s-a aflat mereu în centrul articolelor și studiilor JSRI. În acest prim număr din 2021 puteți citi texte care analizează elemente din tradițiile iudaice, catolice, ortodoxe, protestante și islamice, ca și texte care propun abordări comparative sau centrate pe diverse aspecte metodologice. Autorii din acest număr sunt cercetători și profesori la universități din Israel, Brazilia, Polonia, Federația Rusă, Ucraina, Norvegia, Philippine, Turcia și România.

Revista se deschide cu un text al lui Moshe Idel despre metodologia din studiile religioase, pornind de la exemplul lucrărilor lui Ioan Petru Culianu.

În continuare, Abraham Ofir Shemesh abordează o fațetă inedită a raportului dintre știință și religie, respectiv ipoteza “șoarecelui evolutionist” și ocurențele acestuia de la literature rabinică medievală și până la cea contemporană.

Fundamentele simbolice și mitologice din campania politică a președintelui Braziliei reprezintă subiectul articolului semnat de o echipă de cercetători de la Universitatea Federală din Parana. Studiul acestora își propune să contribuie la literatura științifică focalizată pe brandurile politice și arată că “o narațiune construită simultan pe un outsider mitic/eroic a favorizat candidatul în contextual polarizării politice”.

O abordare comparativă a activităților religioase caritabile din Ungaria și Polonia propune articolul lui Tadeusz Kamiński. El demonstrează că nici orientarea politică, nici nivelul religiozității din societate nu influențează negativ aceste activități din sfera serviciilor sociale.

Michal Oleksowicz și Piotr Roszak descriu faptul pluralității drept valoare epistemică, evidențiind explicațiile teologice în cadrul dezbaterii dintre știință și religie. Un demers inedit de combinare a analizelor religioase și de factură economică este avansat de Willard Enrique R. Macaraan în textul său “Pope Francis and his call for a new economic model: The anthropological criterion”. Lucrarea sa discută acest nou model economic, punând accent pe centralitatea criteriului antropologic.

Georgios Trantas încearcă să aducă o perspectivă novatoare asupra discuțiilor legate de europenizare folosind perspectiva esteticii religio-culturale. Mai precis, analizele sale demonstrează că “este posibilă o identitate europeană hibridă și colectivă, care poate fi cultivată în interiorul contextului peisajului religios intra-european”.

Anna Viktorovna Tonkovidova și Pavel Evgenyevich Boyko propun o dialectică asociată conceptului de “sobornost”, pe care îl explorează în lucrările lui Bulgakov și Florensky. Fundamentele filosofice ale concepției lui Berdiaev  fac obiectul articolului lui Hanna Yemelianenko și Serhii Shevchenko. În opinia autorilor, specificul existențialismului creștin tipic pentru autorul rus constă “în stabilirea unei comensurabilități speciale între om și Dumnezeu și în teza care afirmă ‘umanitatea eternă’ a lui Dumnezeu”. 

Vasile Hațegan analizează într-o manieră interdisciplinară două forme ale practicii consilierii: consilierea filosofică și cea spirituală. Textul său pledează pentru adoptarea acestor forme de consigliere pe o scară cât mai largă.

Humberto Ortega-Villaseñor își fixează orizontul cercetării sale “dincolo de raționalizarea weberiană” – explorând spațiile culturale și concepțiile religioase care scapă perspectivei raționalizatoare propusă în context occidental.

Relația dintre ideologia fundamentalistă islamică și diversele variante de propagandă online sunt explorate de către Aldona Maria Piwko. Pornind de la analiza mai multor surse specifice, autoarea își propune să evidențieze limitele acestei ideologii. 

O abordare la intersecția studiilor de gen, analizei politice și studiilor religioase propune articolul lui Nuray Karaman despre statutul femeilor în Turcia contemporană. Studiul său explică „importanța analizei identităților intersectate pentru a înțelege mai bine relațiile de gen și statutul femeilor în Turcia, prin reflectarea asupra influențelor contextuale prezente asupra genului, politicii și religiei”.

Numărul se încheie cu recenziile a doi tineri cercetători clujeani, Iuliu-Marius Morariu și Grigore-Toma Someșan, care semnalează apariții recente din domeniul spiritualității și imaginarului religios.

foto – Adrian Curiel pe Unsplash

PHILETIX – Reportaj filosofic

Guest Post de Livia Creț

Rândurile acestea vin de la o studentă care și-a petrecut semestrul I în Franța, unde în primele două luni ale semestrului orașul era vivante și joia considerată seara studenților. Totuși, prea puțin a durat farmecul zilei de joi în stil ‘studențesc’ din cauza restricțiilor aferente pandemiei. Întoarsă la un orar de aproape 24/7 în casă, am luat decizia ca, în loc să deplâng lipsa socialului să transform joia în seara Philetix. Nu, nu era vorba despre o seară de film, ci de un timp petrecut alături de prezentatorii și participanții programului PHILETIX – o suită de conferințe și discuții pe baza a multiple și diverse teme, uneori sub forma unor lansări de carte, alteori sub forma prezentării de texte, grafice, experiențe. PHILETIX devenise un companion de nădejde și o constantă binevenită – știam că joia era acea seară pe săptămână în care dedicam două ore descoperirii sau aprofundării de probleme aplicate. Acestea țineau oglinda societății ca unui dandy, însă nu pentru a o idolatriza ori blestema narcisic, ci pentru a chestiona problemele reale cu care se confruntă societatea pe care o compunem. De-a lungul celor patru luni de conferințe mi-am creat o hartă a interdisciplinarității în minte, un fel de rețea de metrou pentru care nu am nevoie de veșnicul Google Maps – am realizat în prelungirea cărui domeniu se încorporează un altul, apoi ce curent sau teorie vine în completarea căreia și esențial este faptul că această rețea este mereu incompletă, dar într-un sens bun! Sociologia psihologia, etica aplicată, literatura și încă multe altele sunt într-o perpetuă expansiune și astfel îmbogățesc domeniile vecine și cresc șansele unei mai bune abordări a subiectelor și a unei înțelegeri mai cuprinzătoare.


Pornind de la cartea cu același nume lansată recent de Laurențiu Staicu au fost abordate subiecte precum:

1) Modalități inovative de prezentare a filosofiei pentru a atrage un număr mai mare de adolescenți (promovarea filosofiei) prin angajarea directă a acestora într-un dialog deschis, interactiv; ideea vine să înlocuiască studiul filosofiei într-un cadru rigid, pur teoretic și orientat mai degrabă spre istoria filosofiei decât spre filosofia ca activitate. Dacă ar fi să rezum, cred că e important să studiem filosofia trăind filosofic, nu doar depozitând informații în minte, ci apropiindu-ne de subiectele pe care le citim, deoarece ‘din suflet lucrurile ne ies mai greu ca din minte’ (dacă e să folosesc o idee spusă de Laurențiu Staicu).

2) Filosofia ca formare a individului, nu informare; educație narativă, iar nu rigidă, pur teoretică.

3) Maniera de a prezenta filosofia cântărește mult și poate depăși chiar importanța metodei argumentative a acesteia, atunci când vorbim despre a atrage adolescenții (și nu numai) spre studiul ei. O metodă narativă de abordare a filosofiei poate suscita mai mult interes, așa cum și poveștile pe care le utilizăm de obicei la clubul de filosofie cu copiii au un suport tangibil de la care pornesc, un fir conductor narativ, din care se iscă întrebări și dezbateri care mai de care mai profunde și interesante.

Societatea contemporană se schimbă în ritm accelerat și în acest sens adolescenții își pierd răbdarea rapid, de aceea trebuie să găsim noi metode de a-i atrage spre filosofie ținând cont de interesele, comportamentul și idealurile lor actuale. Din discuțiile din cadrul conferinței rezultă că, prin povestea celor doi prieteni, autorul reușește să arate cum filosofia nu e o abstracție neinteligibilă, ci ea poate porni din cotidianul nostru, din chiar maniera proprie a omului de a exista ca Dasein.

Discuția a pornit de la cartea Talking about Ethics care urmează să fie publicată la finalul lunii februarie 2021, scrisă de Michael Jones, Mark Fernham și David Saxon. Gazde: Mihaela Frunză și Ștefan Maftei. Autorii au dorit să creeze o carte care să abordeze etica într-un mod atractiv pentru un public mai larg, nu doar pentru erudiți, ci și pentru studenții începători care fie studiază filosofia, fie provin din alte domenii. În acest sens, au conceput personaje care descoperă diverse dileme morale și propun diferite moduri de abordare a problemelor, oferind referințe teoretice pe parcurs. Cartea lor este o introducere în etică, atât în etica teoretică, cât și în cea aplicată și abordează subiecte variind de la probleme umanitare (imigrație, tortură, etica animalelor), până la probleme medicale (avort, transplant de organe, legalizarea narcoticelor), problemele căsătoriei și sexului și în cele din urmă problema foametei și a războiului.

Cercetările lor i-au făcut să-și dea seama că unele idei sunt bune pe hârtie, dar nu sună la fel de bine atunci când sunt predate în fața unei audiențe și de aceea au încercat să vină cu răspunsuri la dileme într-un mod care să fie potrivit pentru aplicarea în viața reală și să încurajeze cititorii să-și folosească rațiunea și să chestioneze varietatea manierelor în care putem răspunde la dilemele cu care ne confruntăm. Aceste probleme par la prima vedere accesibile pentru că le găsim în viața cotidiană și pentru că mulți oameni par să aibă propria părere despre ele. Însă ele constituie doar opinii, doxa, nu cunoștințe episteme, așa că autorii au dorit să îi încurajeze pe cititori să învețe și principiile fundamentale din spatele problemelor. Au vrut să stimuleze publicul să pună întrebări și să învețe cum să-și folosească rațiunea pentru a aborda o problemă.

Un subiect și o discuție foarte antrenante, care implică, aș spune, o cercetare etnologică. Tinder a devenit deja foarte ‘consumat’ în întreaga lume, de unde și expresia fast food dating asociată aplicației. Tinder prezintă multe aspecte care îl asimilează unui joc: tehnica de swipe și recompensele ca la păcănele. O problemă etică importantă pe care o prezintă aplicația este legată de scăderea autonomiei individului, ale cărei consecințe cântăresc mai mult decât cele ce decurg din problema responsabilității. Putem chestiona nivelul de manipulare psihologică pe care o astfel de platformă o implică și chiar dependența pe care o creează – mereu swipe, fie activ (dăm), fie pasiv (primim), ceea ce mi se pare o obsesie de acumulare ce merge mână în mână cu celelalte mecanisme similare de pe social media, e.g. strângerea de like-uri, acumularea de reacții pe Instagram sau retweeturi pe Twitter. A strânge cât mai multe match-uri devine pentru unii chiar scopul folosirii aplicației.

Fiind o aplicație destinată mai întâi tinerilor, cele mai multe efecte negative se înregistrează în rândurile acestora: incapacitatea de a rămâne singuri, incapacitatea de a face alegeri critice, pierderea răbdării (rejection mindset) – ne dorim tot timpul soluții garantate la probleme, în acest caz găsirea unui partener și în final avem potențarea sentimentului de ‘missing out on things’.

Mi se pare că Tinder, alături de alte rețele de socializare alese ca mijloace principale de comunicare de către societatea contemporană, dezvoltă de fapt în oameni un caracter evitant. Oamenii nu se caută cu adevărat unii pe alții atunci când se caută pe social media sau cel puțin nu se caută ca să se găsească. Oamenii sunt în goană după titluri sociale – cât mai mulți followeri, prieteni, match-uri și uită de raporturile sociale care depășesc ecranele și mediul virtual. De unde și consecința menționată de Maria Stoicescu, anume că oamenii nu mai știu sau nu mai pot să formeze conexiuni umane veritabile, să dezvolte relații sănătoase. Acest din urmă efect duce și la creșterea numărului de persoane singure, necăsătorite, un fenomen foarte accentuat în U.K., după cum au arătat graficele Mariei Stoicescu.

Dezbaterea a început cu prezentarea firelor conductoare ale proiectului ‘Copy-Me’, anume întrebările care au stat la baza formării seriei de mini documentare despre istoria copyright-ului. Mai exact, autorii proiectului s-au întrebat: Ce este, ce presupune și în ce condiții se desfășoară așa numita piraterie și cât de morală ar fi aceasta? Cel care este proprietarul intelectual ce face cu proprietatea sa? Dar cum rămâne cu artistul, creatorul și de ce câștigă intermediarii mai mult decât autorii în sine? O remarcă importantă ar fi faptul că cine are drepturile de autor pare să dicteze cultura, în sensul că decide cine are acces la ce și când.

Joana Rita Sousa a propus diferite abordări ale creativității: mai întâi ca gândire creativă în sesiunile de p4c (philosophy for children) propuse de Lipman, aceasta fiind una dintre cele 4 modalități principale de gândire, apoi ca facultatea imaginației la Immanuel Kant și în final ca abilitate ce compilează producerea de ipoteze și libertatea imaginației. Creativitatea este prezentă în cotidianul nostru, nu este ceva dincolo de capacitățile unei persoane, nu este ceva moștenit sau abstract, ci este o modalitate de reapropiere a lumii și am putea chiar spune că este orizontul semnificației pentru Dasein, deoarece creativitatea se regăsește și în a da o nouă semnificație unui obiect. Nu trebuie să ne cramponăm de funcția sa principală, putem descoperi mai multe variante, și iată că deja o avem – creativitatea în act!

O altă idee uimitoare pe care am luat-o de la această prelegere a fost că rolul facilitatorului este de fapt de a face lucrurile mai dificile pentru participanți. Altfel spus, facilitatorul propune mai multe probleme care pot fi văzute ca obstacole (de unde apare și dificultatea) pentru participanți, dar totuși ei nu uită să se bucure de aceste probleme în timpul dezbaterii și să se simtă în largul lor. Așadar, în timp ce îi angajează pe ceilalți să se gândească la probleme, facilitatorul are o slujbă proprie, respectiv să nu înceteze niciodată să practice propria gândire, la fel cum un dansator profesionist nu se oprește din repetarea mișcărilor sale. Una dintre sarcinile facilitatorului și o sarcină filosofică în general este de a depăși automatismele de gândire, de a nu se mulțumi cu un lucru sau altul, ci de a încerca să testeze diferite perspective și să includă aspecte noi în gândirea sa. O frază care m-a frapat și care mi-a plăcut foarte mult a fost aceea că un facilitator p4c urmează modelul unui muzician de jazz, ceea ce înseamnă că: cu cât exersezi mai mult, cu atât te vei simți mai confortabil improvizând.

De-a lungul istoriei regăsim tematizări ale invidiei la Rousseau, Kierkegaard, fără să mai menționăm că este unul dintre păcatele capitale în creștinism. În capitalism invidia se poate traduce astfel: societatea acumulării de capital antrenează o societate de competiție de consum între indivizi. Cu cât se consumă mai mult, cu atât omul dovedește că își permite să aibă mult și că poate consuma peste limitele nevoii de autoconservare. We could say we consume in order to show off. Acest fenomen de consum inoculează sentimentul de lipsă în acei oameni care nu își permit să consume în cantitățile celor care consumă peste măsură. A avea conștiința lipsei la ei se traduce prin invidie, dar mai mult, invidia apare între cei care își permit să consume peste măsură și dezvoltă o cursă perpetuă de consum – cu cât mai mult, cu atât ‘mai bine’. Lozinca societății capitaliste ar putea fi deci ‘A consuma nu pentru nevoie, ci a consuma pentru a fi invidiat’, de parcă invidia ne oferă forța necesară să continuăm. De fapt, ea ne dă doar un impuls nestăvilit de a continua să consumăm.

Pornind de la două întrebări directoare, anume care au fost valorile morale primite și care au fost acelea pe care oamenii le-au transmis mai departe, Laura Ghinea a realizat un studiu complex cu privire la direcția sau ‘destinul’ valorilor morale în sânul familiei. Acestea au un cuvânt de spus în dezvoltarea personalității și comportamentului individului în viața sa socială și profesională și de aceea merită văzut impactul valorilor transmise în familie asupra viitorului copiilor care ajung și ei la rândul lor adulți care transmit valori. Urmărirea dinamicii a făcut-o pe Laura să afirme o oarecare turnură postmodernistă în ranking-ul valorilor, trecând de la unele mai conservatoare la altele mai personale, mai calde, într-o legătură mai strânsă cu sfera empatică.


V-am purtat acum prin rețeaua de metrou interdisciplinară pe care o anunțam la început, iar dacă mai pot adăuga ceva la final de călătorie este că, în comparație cu o noapte de film sau un concert online cu durată limitată, conferințele PHILETIX persistă și după o oră și jumătate de prezentări și discuții. Sfârșitul este sfârșitul întâlnirii pe Zoom, dar ideile deplasate dintr-o parte în alta, observațiile și întrebările persistă și nici nu trebuie să plătim un abonament lunar pentru a le revizita. Recomand ca și în semestrul al doilea să participăm la conferințele din cadrul programului PHILETIX cu mintea deschisă și poate cu un pix și o foaie lângă noi pentru a nota cele mai interesante idei și toate întrebările care ne vin în minte. Aștept și așteptăm cu nerăbdare întâlnirile din semestrul al doilea.

Pagina următoare »